Libra Internet Bank a anunţat luni că acţionarii au făcut o schimbarea în Consiliul de Administraţie în sensul în care Andrei Stamatian, CEO al EnergBank, bancă din Republica Moldova, a intrat în CA în locul lui Siminel Andrei, unul dintre acţionarii băncii.
Siminel Andrei, care făcea parte din CA-ul băncii din 2004, este administrator al New Century Holdings (NCH), care administrează fondul de investiţii Broadhurst Investment, acţionarul principal al Libra Internet Bank cu o deţinere de 66,7%. Siminel Andrei are 5,72% din acţiunile Libra, potrivit datelor termene.ro.
El a transmis ZF: „CA-ul Libra avea mulţi membri în vârstă şi de aceea am rugat doi bancheri reputaţi, respectiv pe dl. Lucian Anghel şi dl. Andrei Stamatian, ambii cu 2 decenii mai tineri, dar şi cu experienţă a 2 decenii de bancă, să facă parte din conducerea băncii. Dl. Prof. Univ. Dr. Anghel, pe lângă o pregătire academică intensă cu studii la Georgetown University Washington, a lucrat în conducerea mai multor bănci şi ca preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti. Domnul Stamatian are experienţă de top bancară şi a absolvit Stanford şi INSEAD (MBA). De la nivelul acţionariatului voi continua această politică de „întinerire” a băncii şi voi rămâne implicat în evoluţia pozitivă a acesteia, cu accent pe zona tehnică.”
Lucian Anghel, care a condus Banca Românească din ianuarie 2020 până în decembrie 2022, iar ulterior a fost vicepreşedinte al Exim Banca Românească (fosta EximBank), a fost recrutat de Libra Internet Bank pe poziţia de director general adjunct şi economist-şef. El a primit aprobarea BNR în primăvara lui 2024.
ZF a scris la începutul anului că Andrei Stamatian, fost director în Unicredit Bank România, urmează să preia conducerea executivă a EnergBank, deţinută de un fintech din Estonia, Iute Credit.
Andrei Stamatian a lucrat la Raifeissen Bank, a fost prim-vicepreşedinte la CEC Bank, iar în ultimii ani director la divizia de retail a Unicredit Bank România, responsabil cu dezvoltarea digitală a operaţiunilor.
Iute Credit, deţinută de un estonian, Tarmo Sild, şi-a început operaţiunile în Republica Moldova în 2008, prin intermediul unui IFN, iar în acest moment mai este prezentă în Albania, Bosnia-Hertegovina şi Bulgaria.
Preşedinte al Libra Bank este Radu Graţian Gheţea. Din CA mai fac parte Cristina Mahika-Voiconi (Vicepreşedinte şi director general), Eugen Goga (Vicepreşedinte şi director general adjunct), Ionel Umbreş (membru şi director general adjunct), Mihaela Sîrbu, Ovidiu Petre Melinte.
Libra Internet Bank a fost înfiinţată în 1996 în Bucureşti şi face parte din grupul american de investiţii New Century Holdings (NCH). Banca s-a specializat în oferirea de produse şi servicii dedicate Profesiilor liberale şi companiilor din Real Estate şi Agribusiness
Libra Internet Bank are o reţea de 59 de sucursale în Bucureşti şi alte oraşe mari din România
Banca a realizat în primul semestru (S1) din 2024 un profit net de 149,5 milioane lei, în scădere de la 160,7 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Eficienţa operaţională a fost impactată de nou introdusa taxă pe cifra de afaceri, a cărei valoare s-a ridicat la 11,2 milioane lei. Astfel, indicatorul Cost to income era 45,2% la 30 iunie 2024, faţă de 40,7%, în urmă cu un an, menţionează reprezentanţii băncii.
În perioada raportată, activele nete totale ale Libra Internet Bank au ajuns la 11,6 miliarde lei, o creştere cu 4% faţă de finalul anului 2023, în timp ce portofoliul brut de credite s-a situat la nivelul 7,3 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare neauditate.
La 30 iunie, nivelul surselor atrase de la clienţi era de 9,7 miliarde lei, ponderea depozitelor constituite la Libra Internet Bank având următoarea structură: persoane fizice (34%), persoane juridice (41%) şi profesii liberale (25%).
În privinţa activităţii de creditare (portofoliul brut de credite), creşterea realizată de Libra Internet Bank în primul semestru din 2024 este de 7%, comparativ cu 31 decembrie 2023, cele mai mari salturi fiind înregistrate pe segmentele Persoane fizice (plus 27,6%) şi Corporaţii mari (plus 23,8%).
Creditele în lei au crescut cu 13%, un procent de aproape trei ori mai mare decât media la nivelul sistemului bancar din România, în timp ce creditele în valută au scăzut cu 8%.
