♦ Pe Bursa locală sunt listate 368 de companii cu o capitalizare cumulată de 46 mld. euro.
Suedia, ţară cu o populaţie estimată la 10,4 milioane de locuitori în 2021, are 991 de companii listate pe cele trei pieţe bursiere, cu o valoare de piaţă combinată de 1.100 mld. lire sterline (1.300 mld. euro).
Spre comparaţie, în România, unde este estimat un număr de 19,2 milioane de locuitori în 2021, Bursa locală numără 368 de companii listate pe cele două pieţe – segmentul principal (84) şi piaţa secundară AeRO (284) – care valorează circa 227,6 miliarde de lei (46 de miliarde de euro), arată datele BVB.
Potrivit unui studiu recent al OCDE, Suedia a avut cea de-a şaptea cea mai mare capitalizare de piaţă din UE şi cea de-a 15-a ca mărime din lume în 2017, iar conform Raportului Primar Oxera, Suedia a avut cea mai mare capitalizare de piaţă în raport cu PIB în 2018 dintre toate statele membre ale UE, precum şi cele mai mari listări nete în perioada 2010-2018.
Analiştii spun că 2021 va fi un an cu un număr record de IPO-uri pe piaţa suedeză, zeci de noi oferte publice cu o valoare combinată de 17 miliarde de lire sterline fiind aşteptate. Acest lucru face ca Suedia să iasă în evidenţă, deoarece majoritatea pieţelor publice occidentale au înregistrat o scădere a numărului şi a valorii companiilor listate.
Motivul pentru care companiile analizează listarea în ţările nordice, în special în Suedia, este determinat în primul rând de faptul că jurisdicţia permite crearea structurilor de acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot fără restricţii semnificative. Pentru companiile antreprenoriale este foarte bine cunoscut faptul că jurisdicţiile cheie care permit acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot sunt Statele Unite, Suedia şi Olanda.
În consecinţă, pentru companiile care doresc să se asigure că viziunea fondatorilor şi ceea ce au construit pot continua să fie puse în aplicare chiar şi odată ce compania şi free-float-ul cresc, acestea sunt principalele locuri de interes atunci când vine vorba de listare.
Acest lucru este în mod clar susţinut şi de cifre. Potrivit furnizorului global de indici MSCI, în Europa, structurile care permit acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot sunt predominante pe pieţele scandinave, reprezentând 68% pondere în Suedia. Pe următoarele locuri se află Danemarca (53%), Finlanda (38%), Italia (30%), Elveţia (25%) şi Olanda (23%).
În 2016, aproximativ 10% dintre companiile care s-au listat la bursa din SUA aveau acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot, iar procentul a crescut la 20% pentru companiile listate în 2017 şi 2019.
„Ar trebui indicii bursieri să includă companii cu acţiuni un număr diferit de drepturi de vot? MSCI propune că aceştia ar trebui, însă cu o pondere redusă, pentru a reflecta o putere de vot agregată mai mică”, se arată într-un raport din 2018 al furnizorului de indici.
De ce permite Suedia această abordare? Argumentele sunt fundamentate pe faptul că principiul de bază al dreptului privat este libertatea contractuală, astfel companiile ar trebui să poată alege şi structura forma lor corporativă după cum consideră potrivit, cu excepţia cazului în care există motive cel puţin destul de solide pentru a nu permite acest lucru.
Aceasta este o abordare sănătoasă, care funcţionează şi pentru cealaltă parte a raportului investiţional, investitorii fiind liberi să aleagă companiile în care investesc. Ei pot decide singuri dacă doresc să-şi plaseze capitalul în companii cu acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot sau nu.
„Am avut multiple discuţii cu antreprenori români, parte a unor companii mari, care se gândesc la listarea în Suedia tocmai datorită oportunităţilor pe care sistemul juridic din acest stat le oferă. Faptul că aceste pieţe sunt considerate dezvoltate, având acces mai uşor la investitorii instituţionali, de multe ori reprezintă al doilea motiv. Antreprenorii români preferă în fapt să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti, întrucât doresc cu adevărat să susţină ecosistemul local de afaceri, să achite toate impozitele la nivel local şi să crească piaţa de capital locală. Prin urmare, listarea în Suedia nu reprezintă prima opţiune a acestora, ci constituie mai mult o necesitate pentru cei care nu pot implementa structuri similare în România. Consider că în viitor, pe măsură ce antreprenoriatul românesc va creşte semnificativ şi vom avea şi mai multe companii cu creştere ridicată, vom întâlni cazuri de companii româneşti care decid să se listeze în Suedia”, spune Zuzanna Kurek, fondatoare a consultantului autorizat pentru listări Cornerstone Communications, pentru ZF.
Fondatoarea Cornerstone se aşteaptă ca mai multe ţări să se confrunte cu presiuni pentru a introduce acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot, deoarece vor realiza că pierd oportunitatea listării unor companii mari antreprenoriale care preferă să se listeze în altă ţară nu din cauza lichidităţii sau a accesului investitorilor, ci doar ca urmare a lipsei de flexibilitate.
„În opinia mea, în perioada următoare vom vedea o schimbare. De asemenea în Uniunea Europeană, pare să existe o abordare mai permisivă. În Raportul Final al Forumului European la Nivel Înalt cu privire la Uniunea Pieţelor de Capital, publicat în iunie 2020, grupul recomandă ca <tuturor companiilor, indiferent de dimensiunea lor, să li se permită să implementeze un sistem de acţiuni cu număr diferit de drepturi de vot>, deoarece <ajută companiile să evite preluarea de către companii mai mari, oferă fondatorilor un interes major în menţinerea creşterii companiei şi ajută la promovarea unei perspective pe termen lung pentru companie, menţinând în acelaşi timp listarea drept o metodă de finanţare atractivă>”, adaugă Zuzanna Kurek.
Indicele principal OMX 30 al Bursei din Stockholm înregistrează un avans de 23% de la începutul anului. Spre comparaţie, indicele principal BET are un plus de 27,6% în aceeaşi perioadă, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la investing.com şi bvb.ro.
