Prezenţi la cea de-a IV-a ediţie a Summitului Administratorilor de Fonduri din România, organizată la Bucureşti, reprezentanţi de top din domeniul bancar şi din industria de asset management din România şi internaţionali au discutat despre evoluţiile recente ale pieţelor, pe fondul crizelor suprapuse pe care le traversează Europa şi nu numai, despre cum poate fi crescut gradul de participare a românilor în fondurile de investiţii şi despre bune practici în industrie, din ţările din regiune, se arată într-un comunicat de presă.
În deschiderea evenimentului, Horia Hustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF) a făcut o radiografie a industriei locale a fondurilor de investiţii, precizând că numărul investitorilor a crescut şi în 2022 şi că se aşteaptă ca modificările legislative care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 să atragă mai mulţi participanţi.
”În august 2022, statisticile arată 30.000 de investitori în plus în industrie, comparativ cu august 2021, care se adaugă celor 100.000 câştigaţi pe parcursul anului anterior. Credem că, deşi traversăm un context internaţional dificil, numărul de investitori va continua să crească, datorită mediatizării intense a beneficiilor economisirii recurente. O posibilă explicaţie a acestui aflux poate fi legată de faptul că în proiectul ”Economiseşte inteligent” al asociaţiei, cea mai importantă temă a fost aceea a economisirii lunare, recurente, indiferent de suma pe care şi-o permite fiecare”, a explicat preşedintele AAF.
În ceea ce priveşte modificările legislative care vizează industria, Horia Gustă a reamintit simplificarea Codului Fiscal prin introducerea unei impozitări diferenţiate de 1 sau 3%, în funcţie de durata deţinerii instrumentelor financiare, precum şi impozitarea la sursă de către administratorii de fonduri, modificări al căror impact puternic se va materializa în atragerea mai multor resurse în administrarea fondurilor.
„Un proiect aflat în lucru şi susţinut de reprezentanţi ai mediului politic şi guvernamental vizează modificarea şi simplificarea legislaţiei fondurilor alternative, cu scopul de a îmbunătăţi acest cadru şi pentru a crea în România o jurisdicţie mai permisivă şi mai atractivă. Europa nu are o legislaţie comunitară pentru fondurile de investiţii alternative, lăsând acest lucru la latitudinea statelor membre”, a mai spus preşedintele AAF.
Concluzii, Summit AAF:
- Industria fondurilor de investiţii din România are în continuare un potenţial extraordinar de dezvoltare. Investiţiile pot fi un instrument care să susţină creşterea nivelului de trai al românilor, în special în perioada pasivă a vieţii.
- Legislaţia care reglementează industria fondurilor de investiţii mai poate fi simplificată iar AAF, alături de instituţiile statului cu atribuţii în acest domeniu, fac paşi în acest sens.
- Dezvoltarea pieţei de capital din România este o componentă importantă pentru dezvoltarea industriei fondurilor, iar listarea mult aşteptată a unor giganţi de stat ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare nu numai pentru piaţa internă, ci şi pentru cea din regiune.
- Programele de educare şi informare financiară, susţinute inclusiv de societatea civilă sunt soluţia pentru creşterea numărului investitorilor.
- Pentru persoanele mai conservatoare, specialiştii recomandă menţinerea contactului fizic cu banca.
- Pentru tineri, atraşi de online, sunt necesare soluţii digitale care să le ofere posibilitatea de a investi fără interacţiune umană şi de a urmări în permanenţă evoluţiile de pe pieţele financiare.
- Principiul de bază este recurenţa şi investiţiile pe termen lung.
- Nivelul veniturilor lunare este mai puţin important decât decizia de a investi constant, pe perioade lungi de timp.
Dezvoltarea pieţei de capital, cheia dezvoltării industriei fondurilor de investiţii
Despre modificări legislative pentru susţinerea industriei fondurilor de investiţii şi dezvoltarea pieţei de capital a vorbit, în deschiderea evenimentului, şi Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
„Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, încercăm să venim cu nişte măsuri astfel încât să dezvoltăm piaţa de capital din România, cum ar fi de exemplu listare de obligaţiuni guvernamentale verzi - green bonds. Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligaţiunilor Fidelis şi dorim să stimulăm această piaţă a obligaţiunilor inclusiv prin listarea unor obligaţiuni verzi guvernamentale, banii strânşi astfel putând fi utilizaţi pentru investiţii în economia verde. Un alt element inclus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi pentru a creşte capacitatea de implementare a proiectelor”, a explicat secretarul de stat.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai anunţat, la Summitul AAF, o premieră în România, şi anumeînfiinţarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unei unităţi de monitorizare a companiilor statului. Oficialul guvernamental a invitat reprezentanţii mediului privat să ia în calcul posibilitatea de a intra în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. ”Vom avea, probabil în premieră pentru România, o divizie, o unitate la nivelul Secretariatului General, care va monitoriza transversal toate companiile deţinute direct de statul român. Atât din punct de vedere al performanţei lor financiare, cât şi din punct de vedere al guvernanţei corporative şi al calităţii membrilor din consiliile de administraţie. Pe scurt, paşi se fac pentru a avea companii cât mai fiabile, pentru a le duce la Bursă. După cum bine ştiţi, e un proces întreg pentru a ajunge cu o o companie la Bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de avea companii, dacă vreţi, <<suculente>>, pentru a investi”, a mai spus secretarul de stat.
Vincent Ingham, director Regulatory Policy, în cadrul Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), a enumerat câteva dintre priorităţile necesare la nivel european pentru completarea cadrului privind finanţarea sustenabilă şi instrumentele necesare administratorilor de active pentru a-şi îndeplini rolul: o claritate mai mare în ceea ce priveşte definirea unora dintre conceptele care stau la baza reglementărilor europene, adoptarea unui standard internaţional privind raportările ESG (environmental, social, governance), îmbunătăţirea calităţii, comparabilităţii şi fiabilităţii ratingurilor ESG) sau acoperirea deficitul de date ESG prin implementarea cerinţelor de raportare CSR (Corporate Sustainability Reporting) şi alinierea lor cât mai curând cele ale SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) si EU Taxonomy Regulation. Potrivit acestuia, într-un studiu recent, EFAMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi a creşterii sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere dinspre depozite bancare către investiţii mai productive, reiese din comunicat.
Educaţie financiară ţintită pe toate categoriile de potenţiali investitori
În ceea ce priveşte rata încă mică de participare a românilor la fondurile de investiţii, reprezentanţii băncilor şi cei ai industriei de asset management au susţinut necesitatea educaţiei financiare şi nevoia ca populaţia să înţeleagă că accesul la fondurile de investiţii este mai simplu decât pare. “Românii ştiu să economisească, dar trebuie să le oferim şi soluţii inteligente de punere a banilor în mişcare. Este nevoie de un efort de comunicare către populaţie, pornind de la lucrurile foarte simple, de la organizarea bugetului personal, până la dezvoltarea piramidei investiţionale. Dacă am învăţat ce reprezintă un depozit sau un cont de economii, cred că următorul pas este să deprindem ce înseamnă să investim pe termen mediu şi lung. Să înţelegem beneficiile unui produs care oferă protecţie, dar care are si un caracter investiţional, precum şi avantajele unei investiţii diversificate în fonduri de actiuni, de obligaţiuni, ETFs, etc. Este esenţial să înţelegem ce înseamnă cu adevărat să faci alegeri financiare inteligente”, a explicat Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte executiv Retail & Private Banking BCR (Erste Group).
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania a apreciat că eforturile de educaţie financiară necesită implicare mai largă, pe lângă bănci sau industria de asset management în ansamblu fiind nevoie de susţinere inclusiv din zona academică, societate civilă sau mass-media. ”Rolul băncilor este, de asemenea, foarte important, pentru că distribuţia geografică le permite să ducă informaţia în toate zonele ţării şi la toate categoriile de oameni. De asemenea, trebuie promovată intens ideea că, pentru a investi, nu este nevoie de sume mari, este nevoie de câteva sute de lei pe lună, dar investiţia să fie recurentă, lună de lună. Mulţi nu investesc pentru că spun că au venituri mici. Dar nu veniturile sunt problema, ci lipsa de informare. Trebuie să vorbim mai puţin finanţist şi mai mult pe înţelesul tuturor”, a explicat CEO-ul Băncii Transilvania.
Digitalizarea, pariul câştigător în industria fondurilor
”Digitalul este un game changer şi nu este vorba numai de ergonomie şi facilitate. Este vorba şi de datele care se pot obţine într-un mod mult mai fin din digital despre preferinţele clienţilor - bineînţeles cu respectarea regulilor GDPR. Aceste date permit celor care creează produse de investiţii şi celor care le distribuie să se plieze mult mai bine pe nevoile reale ale beneficiarilor, ceea ce, poate, sistemul clasic nu oferă în aceeaşi măsură. Deocamdată trăim într-un model în care pare că este mai facil să ai o primă interacţiune fizică, dar n-aş spune că acesta este un model peren, nu este o condiţie sine qua non pentru a intra într-o relaţie cu un client pe un astfel de produs”, a explicat Claudiu Cercel, Deputy CEO BRD Societe Generale.
În ceea ce priveşte perioada mai dificilă pe care o traversează economia mondială şi, implicit, şi fondurile de investiţii - pentru că oamenii fac retrageri pe considerente emoţionale, specialiştii prezenţi la Summit consideră că astfel de perioade pot fi privite şi din perspectivă pozitivă, nu doar negativă, iar volatilitatea face parte din educaţia financiară, potrivit comunicatului.
”Investiţiile au un caracter emoţional, există fluctuaţii, pieţele îşi revin, nu trebuie să ne sperie aceste aspecte. Nu sunt surprins că unii oameni şi-au retras banii, nu cred că este o problemă semnificativă. Sunt optimist în ceea ce priveşte redresarea pieţelor şi sunt sigur ca aceasta se va întâmpla relativ rapid şi va fi semnificativă. Emoţiile sunt prezente, oamenii sunt interesaţi de cifre, dar ceea ce am învăţat în ultimii ani este că atunci când pieţele sunt sus şi cresc foarte rapid, urmează automat şi o scădere (bear market). Deci trebuie să le spunem oamenilor că aceste lucruri se întâmplă şi să le explicăm că investiţiile nu ţin de anumite momente, ci au la bază recurenţa şi termenul lung. Cred că pe lângă educaţia financiară, educaţia emoţională este mai importantă, pentru că îi ajută pe investitori să gestioneze astfel de momente”, a spus Gyula Fater, CEO OTP Bank România.
