Guvernele ţărilor emergente au adoptat o lungă listă de măsuri,incluzând limitarea preţurilor, interdicţii la export şireglementări pentru combaterea speculaţiilor cu materii prime,măsuri menite să preîntâmpine posibilele efecte ale costurilorlegate de alimente asupra economiilor lor, în condiţiile în carecreşterea preţurilor, despre care unii oficiali şi experţi speraucă este temporară, s-a prelungit în noul an, scrie cotidianulamerican The Wall Street Journal.
Unii economişti se tem că orice noi şocuri legate de ofertă arputea împinge preţurile şi mai sus, declanşând o criză a preţurilorla alimente asemănătoare cu cea din 2008.
Preţurile au scăpat de sub control
La începutul anului, Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentedin cadrul Naţiunilor Unite a avertizat că s-ar putea înregistra onouă criză a alimentelor, de genul celei din 2008, dacă preţurilevor continua să crească.
Preţul alimentelor la nivel mondial a avansat cu 25% îndecembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform ONU.Tendinţa devine un motiv important de îngrijorare în ţările aflateîn curs de dezvoltare. Preţurile majorităţii cerealelor au avansatrapid în ultimele 12 luni.
La bursa de mărfuri din Paris, grâul pentru morărit s-a scumpitcu 85%, în timp ce grâul tranzacţionat la Chicago a înregistrat ocreştere de 65%, iar porumbul de 77%. Preţul zahărului brut a urcatcu 10%.
Indonezia a anunţat că va elimina taxele pentru importul a peste50 de produse, incluzând grâul şi soia în încercarea de a încetinicreşterea preţurilor la alimente. Ţara intenţionează de asemenea sămajoreze taxele pe exporturile de ulei de palmier până la 25%, dela 20% luna viitoare.
Vremea nefavorabilă, populaţiile cu venituri mai mari şi nivelulscăzut al investiţiilor în agricultură au dus la creştereapreţurilor materiilor prime alimentare.
Sunt de vină banii ieftini?
Unii arată cu degetul către nivelul scăzut al dobânzilor dinStatele Unite, Japonia şi Europa, în condiţiile în careinvestitorii recurg la finanţare ieftină pentru a investi înmaterii prime tranzacţionate la nivel mondial, cum ar fi orez,zahăr, bumbac şi petrol, împingând preţurile acestora în sus.
Ca reacţie la presiunile legate de preţuri, India a prelungit laînceputul acestei luni interdicţiile asupra exporturilor de uleivegetal şi linte. Ţara a încheiat de asemenea un acord cuPakistanul pentru importul a 1.000 de tone de ceapă.
China şi mai multe ţări din Orientul Mijlociu au instituit sauîntărit controalele asupra preţurilor.
Nu este clar dacă ultimele măsuri vor fi suficiente pentru astăvili creşterea preţurilor sau dacă acestea vor fi urmate demăsuri mai drastice, potenţial devastatoare, cum ar fi instituireaunor bariere comerciale.
Economiştii susţin că măsuri cum sunt controalele asuprapreţurilor nu funcţionează pentru că distorsionează pieţele şi-idescurajează pe fermieri să mai cultive.
În schimb, instituţii ca Banca Mondială şi ONU cer guvernelor săimpulsioneze mai agresiv investiţiile în infrastructura agricolă.
Majorările de rate ale dobânzii, la care se recurge adeseapentru a ţine sub control rata inflaţiei, tind să aibă un efectlimitat asupra preţurilor la alimente pe termen scurt din moment ceacestea sunt adesea dictate de ofertă, şi este dificil să majoreziproducţia rapid.
Însă, dacă nu s-ar lua nicio măsură, ar exista posibilitatea camajorarea preţurilor alimentelor să afecteze alte părţi aleeconomiei.
Acţiunile având drept ţintă alimentele întreprinse până acumsunt considerate "blânde" comparativ cu agitaţia puternică ce aexacerbat panica din 2007 şi 2008.
Unii analişti spun însă că de data aceasta situaţia estediferită, iar guvernele sunt mai bine pregătite să păstreze stocurimai mari din cele mai "sensibile" materii prime, cum este orezul şigrâul. India, de exemplu, dispune de suficiente stocuri de grâupentru 80 de zile în caz de necesitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
