11 companii listate pe pieţele din Polonia,Cehia şi Ungaria au înregistrat în primul semestru tranzacţii maimari decât toată Bursa de la Bucureşti, potrivit unei statisticirealizate de ZF.
Privatizând pe piaţa de capital pachete maride acţiuni la "campionii" naţionali, cele trei ţări au reuşit sădezvolte companiile respective fără a pierde controlul lor, dar şisă creeze pieţe cu adevărat lichide şi atractive pentruinvestitorii străini.
Bursa de la Bucureşti, care nu a mai avut olistare importantă de trei ani, continuă să piardă teren în faţacelor trei ţări vecine, în condiţiile în care marile fonduri deinvestiţii continuă să ocolească piaţa locală din cauzalichidităţii scăzute. Calculele arată că lichiditatea medie zilnicăa Bursei de la Bucureşti în primul semestru a fost de 10 mil. europe zi şi asta doar cu ajutorul Fondului Proprietatea (FP), careacoperă aproape jumătate din rulaj.
În comparaţie, cea mai lichidă companie dinregiune, grupul metalurgic KGHM din Polonia, a înregistrat olichiditate medie de 40 mil. euro pe zi, de patru ori mai maredecât a BVB. Banca ungară OTP şi cea poloneză PKO şi grupulenergetic CEZ din Cehia se numără şi ele printre cele mai lichidecompanii din regiune, cu tranzacţii mult peste cele ale Bursei deValori Bucureşti.
La BVB, cea mai lichidă companie este FondulProprietatea, cu tranzacţii medii de circa 4,9 mil. euro pe zi,însă cel puţin jumătate dintre acestea sunt realizate pe piaţa denegociere directă (deals).
Cea mai mare companie românească listată laBVB, Petrom, rulează abia 0,4 milioane de euro pe zi, de 28 de orimai puţin decât grupul ungar Mol şi de 32 de ori mai puţin decâtcompania poloneză PKN Orlen.
Explicaţia este free-float-ul redus (numărulde acţiuni disponibile la tranzacţionare). Cu 51% din acţiuni laOMV, 20,6% la stat şi 20,1% la Fondul Proprietatea, teoretic 8% dinacţiunile Petrom ar fi disponibile pe Bursă. În realitate, însă,procentul este mult mai mic din cauză că peste 5% din acţiuni suntimobilizate în portofoliile unor investitori de portofoliu petermen lung.
Acest lucru s-ar fi putut schimba, dacăoferta prin care statul a încercat să vândă 9,84% din acţiuni s-arfi încheiat cu succes. Pentru a creşte lichiditatea unei companiieste nevoie de un număr mare de investitori de retail şi fondurispeculative, care să tranzacţioneze zilnic pachete mari deacţiuni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
