Pe 31 martie 1968, preşedintele american democrat Lyndon Baines Johnson a decis surprinzător să nu solicite nominalizarea partidului său pentru un al doilea mandat, exact în momentele când protestele împotriva războiului din Vietnam luau amploare.
Într-un discurs rostit în Biroul Oval, Johnson a anunţat surprinzător: „Nu voi solicita şi nu voi accepta nominalizarea partidului meu pentru un nou mandat de preşedinte”.
În schimb, democraţii l-au nominalizat pe Hubert Humphrey, vicepreşedintele lui Johnson, care a fost învins de Richard Nixon.
A doua zi, pe 1 aprilie 1968, indicele S&P500 închidea şedinţa în creştere cu 2,5%. În plus, retragerea lui Johnson a avut loc aproape de punctul minim al pieţei americane în 1968. Până la sfârşitul anului, S&P 500 a crescut cu 15,1%.
Însă diferenţele sunt enorme, notează publicaţia MarketWatch. În primul rând pentru că piaţa şi investitorii deja începuseră să se poziţioneze pentru o retragere a lui Biden din cursă pe fondul vârstei înaintate şi a presiunilor venite din partea colegilor democraţi.
Nimeni nu ştie cum va reacţiona Wall Street pe 22 iulie 2024. Singura paralelă istorică este decizia fostului preşedinte Lyndon B. Johnson de a se retrage din cursa prezidenţială din 1968, iar diferenţele dintre atunci şi acum depăşesc orice analogie, arată jurnaliştii.
Spre deosebire de situaţia actuală, retragerea lui LBJ a fost o mare surpriză, potrivit lui Max Holland, un istoric care este autor, editor şi coautor a şase cărţi axate în mare parte pe anii 1960. Într-un interviu, Holland a declarat că „Retragerea lui LBJ a luat prin surprindere majoritatea oamenilor din afara unui cerc restrâns; nu a fost speculată pe scară largă în public şi nici aşteptată”. Prin contrast, astăzi, clamarea pentru ca Biden să îşi înceteze campania s-a desfăşurat în mod deschis.”
Observaţia lui Holland este relevantă deoarece o caracteristică de bază a pieţelor eficiente este că un eveniment anticipat pe scară largă va fi deja reflectat în preţurile acţiunilor şi, din această cauză, piaţa va avea o reacţie suplimentară redusă dacă şi când evenimentul se va întâmpla.
Ar fi nedrept să considerăm retragerea lui LBJ drept singura sursă a reacţiei pozitive a pieţei, notează publicaţia. În acelaşi timp în care şi-a anunţat retragerea, Johnson a anunţat, de asemenea, încetarea parţială a bombardamentelor americane asupra Vietnamului de Nord - o politică care a fost extrem de nepopulară în rândul multor persoane din SUA şi sursa unor diviziuni sociale profunde. Este imposibil să separăm impactul acestui anunţ de decizia lui LBJ de a se retrage.
Concluzia? Analiştilor de pe Wall Street le place să citeze celebra replică a lui Mark Twain conform căreia, chiar dacă istoria nu se repetă, ea rimează adesea. Dar comparând LBJ cu Biden în acest caz, nu există prea multă istorie cu care piaţa ar putea rima.
