Burse - Fonduri mutuale

Un război comercial mondial ar provoca scăderi de peste 20% pe bursele de acţiuni din Europa şi SUA. Preşedintele Trump îndreaptă lumea către un conflict comercial

Un război comercial mondial ar provoca scăderi de peste...

Autor: Bogdan Cojocaru

26.07.2018, 00:07 968

Investitorii de pe principalele burse de acţiuni din Europa au reacţionat cu prudenţă, chiar cu pesimism, la noi ameninţări protecţioniste emise de preşe­dintele american Donald Trump înainte de o întâlnire cu preşedintele Co­misiei Europene Jean-Claude Jun­cker. Bursa de la Bucureşti, legată strâns de cele din vest, a reacţionat în acelaşi ton.

Înâlnirea dintre Trump şi Juncker era considerată o încercare pe ultima sută de metri de evitare a unui război comercial transatlantic. Analiştii spun că un conflict comercial poate duce la crahuri pe bursele de pe ambele maluri ale Atlanticului.

La nivel european, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de acţiunile companiilor de materii prime şi din industria auto. Investitorii le evită din cauza legăturilor acestora cu comerţul internaţional. La Bursa de Valori Bu­cureşti, dintre componentele indicelui principal BET cele mai slabe evoluţii le-au avut acţiunile companiilor din sectorul energetic.

Într-un tweet, preşedintele ame­rican a sugerat că Uniunea Euro­peană este cea care stă în calea comer­ţului liber şi că mesajele dure pe care le trimite au ca scop forţarea Bruxelle­s-ului să se aşeje la masa negocierilor, notează The Guardian. Administraţia americană a aplicat deja majorări de tarife pentru importurile de oţel şi aluminiu din UE şi este angajată într-un conflict comercial cu China. Ieri, Trump a spus că ar putea aplica noi tarife.

Analiştii i-au avertizat pe in­vestitori să se pregătească de turbu­lenţe pe pieţele de acţiuni dacă tarifele continuă să urce, scrie Handelsblatt. Indicii bursieri s-ar putea duce în jos cu cel puţin 20%.

Săptămâna trecută a arătat cum pot reacţiona pieţele de acţiuni la esca­ladarea disputelor co­merciale. Ti­tlu­rile Alcoa, companie americană şi cel mai mare pro­ducător de aluminiu din lume, s-au pră­buşit cu 16% pe Wall Street joi şi vineri după ce scumpirea me­talelor importate a forţat-o să emită un avertisment de profit.

Grupul industrial american este doar unul dintre primii giganţi de pe bursă care simte impactul politicilor tarifare agresive ale lui Trump. Însă mulţi analişti atenţionează că mult mai multe companii s-ar putea lovi de probleme similare.

„Un război comercial ar fi cel mai grav scenariu, mai ales pentru bursele de acţiuni de pe ambele maluri ale Atlanticului“, explică Klaus Bauk­necht, economistul-şef al băncii germane IKB.

Deocamdată, toate indiciile arată că Trump va îm­pinge lumea într-un război co­mercial. Săptă­mâna trecută, pre­şedintele a declarat pentru CNBC că este pregătit să impună tarife pe bunuri fabricate în China de până la 500 de miliarde de dolari. Apoi, a ameninţat de mai multe ori că va suprataxa maşinile importate din Europa. Uniunea Europeană, care a acţionat deja pentru a reduce importurile de oţel, a anunţat că va reacţiona pe măsură la noi măsuri protecţioniste.

Toate acestea vor duce la prima creştere a tarifelor, ca medie, din ultimele decenii. Michael Cembalest, strateg la JPMorgan, apreciază că dacă Trump îşi duce la îndeplinire ameninţările, SUA ar impune cele mai mari creşteri de tarife de după anii 1930. Preşe­dintele a spus că este încrezător că poate „câştiga“ războiul, însă creşterea tensiunilor va lovi dur în special economia americană şi pieţele finan­ciare, atenţionează analiştii.

Strategii băncii UBS au spus că acţiunile americane şi europene ar putea pierde cel puţin 20% din valoare într-un război comercial, ceea ce ar aduce la un sfârşit brusc perioada de boom a acţiunilor care durează de peste nouă ani. Într-un astfel de scenariu, indicele bursier german DAX ar ajunge la nivelurile de la începutul anului 2014.

Aducerea economiilor la echilibru, aşa cum Trump spune că vrea să facă, ar fi dureroasă şi pentru americani, şi pentru europeni. Aceasta pentru că americanii cumpără cantităţi imense de bunuri din import. Uriaşul deficit co­mercial al Americii a atins nivelul record de 566 de miliarde de dolari anul trecut.

În Europa, consecinţele reducerii deficitului sunt clare. Scăderea cererii pentru exporturi ar putea duce la creşterea numărului de companii în insolvenţă  şi la acumularea de credite neperformante. „În zona euro, în special în Germania, inversarea ba­lanţei comerciale pozitive va duce la acumularea masivă de supracapacitate şi astfel la deflaţie“, a spus Bauknecht de la IKB.

Acest lucru ar forţa Banca Centrală Europeană să împingă în jos ratele de dobândă, ţinând astfel politica monetară în modul criză în care este de când uniunea monetară a fost zguduită de criza datoriilor suverane. Reducerea dobânzilor, deşi este pozitivă în mod normal, nu va reuşi să oprească declinul cotaţiilor bursiere ale exportatorilor. Într-un război comercial, acţiunile companiilor de energie vor fi lovite cel mai dur deoarece cererea globală pentru petrol se va reduce.

În SUA, totul ar începe să meargă invers. Tăierea deficitului comercial ar putea impulsiona anumite industrii, însă cererea ridicată pentru produse din import, cum sunt maşinile germane, înseamnă că orice duce la scumpirea importurilor duce la creşterea preţurilor acestor produse pentru consumatori.

Spre exemplu, maşinile de spălat s-au scumpit cu 20% din martie încoace din cauza noilor tarife americane.

Dacă ce se întâmplă cu maşinile de spălat devine o tendinţă generală, inflaţia va accelera, ceea ce va forţa Rezerva Federală americană, a cărei rol este de a ţine sub control inflaţia, să răspundă prin majorarea accentuată a ratelor de dobândă. Creşterea dobânzilor în SUA ar determina investitorii să renunţe la acţiuni pentru a cumpăra obligaţiuni americane, active mai sigure şi cu un randament mare. Această mutare va duce la deprecierea dolarului, ceea ce va afecta negativ preţurile acţiunilor.

Însă nici chiar un război comercial sau o economie avariată nu vor lovi sever bursele dacă investitorii îşi vor juca bine cărţile. Stephan Heibel, şeful firmei germane de analiză Animusx, spune că investitorii sunt bucuroşi că până acum nu a fost niciun crah, însă îşi protejează pariurile jucând „short“ acţiunile. Titlurile defensive precum cele ale companiilor farma sau ale retailerilor americani ar avea evoluţii superioare celor ale pieţei, spun analiştii de la UBS. Dar la fel de performante vor fi şi obligaţiunile-adăpost cum sunt cele germane şi americane. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO