Indicele BET al Bursei locale a încheiat şedinţa de miercuri cu un avans de 0,85%, la 28,461,8 puncte, sincronizat cu raliul amplu din pieţele europene şi americane, alimentat de anunţul unui armistiţiu temporar între Statele Unite şi Iran. BET se află din nou în zona maximelor şi afişează un avans de 16,4% de la început de an.
Evoluţia indicelui a fost susţinută de companii precum Nuclearelectrica (3,4%), Digi Communications (3,1%), Sphera Franchise Group (3,1%), Premier Energy (2,7%), TeraPlast (2,7%) şi MedLife (2,7%). OMV Petrom a pierdut 0,2%, iar Banca Transilvana a terminat ziua pe zero. În afara BET, Rompetrol Rafinare a coborât cu 14,8%.
Dinamicile de la Bucureşti au fost mai temperate faţă de bursele occidentale, însă au confirmat că sentimentul global de detensionare s-a reflectat şi pe piaţa locală de capital, unde rulajul segmentului principal de acţiuni a ajuns pe 8 aprilie la 128 mil. lei, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele săptămâni. Lichiditatea totală a atins 154 mil. lei.
Pe pieţele europene, reacţia a fost una dintre cele mai puternice din ultimii ani. DAX avansa cu 4,8% la Frankfurt spre finele şedinţei, indicele CAC 40 se aprecia 4,5% la Paris, FTSE 100 creştea cu 2,6% la Londra, în vreme ce indicele paneuropean Stoxx 600 câştiga 3,8%. În Statele Unite, sesiunea de pe Wall Street debuta cu aprecieri de 2% pentru S&P 500 şi 2,4% pe Nasdaq Composite, investitorii mizând pe o aplanare rapidă a conflictului care paralizase fluxurile energetice globale timp de şase săptămâni.
Catalizatorul a fost anunţul preşedintelui american Donald Trump privind suspendarea pentru două săptămâni a operaţiunilor militare împotriva Iranului, condiţionată de redeschiderea Strâmtorii Ormuz — una dintre cele mai importante artere pentru transportul global de petrol.
Iranul ar fi în paralel în faza finală a negocierii unui protocol maritim comun cu Omanul pentru gestionarea coordonată a traficului de tancuri prin strâmtoare, un aranjament care ar putea consolida autoritatea Teheranului asupra rutei.
Analiştii avertizează că raliul reflectă un scenariu de aplanare a conflictului, nu un acord durabil. Există un deficit profund de încredere între cele două părţi: Washingtonul nu şi-a abandonat îngrijorările faţă de programul nuclear iranian, iar Teheranul priveşte cu scepticism orice garanţii americane.
În cei zece termeni propuşi, Iranul a solicitat recunoaşterea programului de îmbogăţire a uraniului şi ridicarea tuturor sancţiunilor — condiţii pe care Washingtonul nu le-a acceptat explicit. Fragilitatea acordului s-a văzut imediat: la câteva ore după intrarea în vigoare a armistiţiului, rachete au continuat să fie lansate dinspre Iran spre Israel şi mai multe state din Golf.
Delegaţiile celor două ţări sunt aşteptate să se întâlnească vineri la Islamabad, acolo unde negocierile vor trebui să transforme o pauză de două săptămâni într-un cadru mai durabil. Dacă acest lucru se va întâmpla şi strâmtoarea va fi redeschisă complet, efectul macroeconomic ar putea fi semnificativ: băncile centrale ar putea relua cursul de dinainte de criză, iar atenţia pieţelor s-ar muta treptat de la inflaţie înapoi spre creştere economică. Deocamdată, investitorii cumpără speranţa unui final vizibil al conflictului — nu certitudinea lui, notează CNBC.
