♦ Însă păstrarea impozitului minim pe cifra de afaceri, în pofida afirmaţiilor de acum două săptămâni ale ministrului finanţelor de eliminare a acestuia, a dus la un val uşor de vânzări ♦ 18 din 20 de emitenţi incluşi în indicele BET afişează creşteri ale acţiunilor de la început de an. ♦ Valoarea de piaţă a tuturor companiilor româneşti listate la BVB, pe plus cu circa 10 mld. euro în 2025 ♦ Indicelui BET i-au trebuit doar două săptămâni să treacă de la 20.000 la 21.000 de puncte.
Cu o creştere de 22% în primele opt luni din 2025, printre cele mai bune rezultate din Europa, Bursa de Valori Bucureşti a sfidat tensiunile din economie şi previziunile pesimiste ale analiştilor de încetinire a creşterii economice şi a atins noi maxime istorice, ceea ce arată o gândire optimisă a investitorilor cu privire la viitor.
Astfel, primul barometru al economiei se poziţionează pe o pantă ascendentă în 2025, ceea ce înseamnă că emitenţii se pot finanţa la evaluări avantajoase, iar investitorii de retail dispun de capital record pe care ulterior îl pot direcţiona în economie.
Însă pe 1 septembrie anunţul de păstrare a impozitului minim pe cifra de afaceri, în pofida afirmaţiilor de acum două săptămâni ale ministrului Finanţelor de eliminare a acestuia, a dus la un val uşor de vânzări şi a determinat scăderea indicelui BET cu 1% pe tranzacţii însă de doar 30 de milioane de lei.
Cu toate aceastea, este doar o zi dintr-o perioadă lungă de creşteri şi aprecieri.
Doar în 2025 evaluarea cumulată este de 466 mld. lei pentru societăţile listate pe piaţa principală la BVB, în creştere cu peste 100 mld. lei de la începutul anului. Dacă luăm în calcul doar companiile româneşti, deci fără Erste Bank, avansul este de circa 50 mld. lei, la aproape 300 mld. lei.
Din rândul celor mai lichizi 20 de emitenţi, ale căror acţiuni sunt incluse în BET, primii cinci afişează aprecieri cuprinse anul acesta între 41% şi peste 100%, în contextul în care investitorii au anticipat rezultate şi planuri ambiţioase de dezvoltare, confirmate în timp de management, cum este cazul Transgaz (TGN).
Ziarul Financiar a scris încă de la început de an despre potenţialul companiilor de utilităţi, în analize precum cea intitulată „Transelectrica şi Transgaz au început cu dreptul 2025. Să fie marile acţiuni câştigătoare din acest an?“, publicată pe 21 februarie. În data de 29 mai, ZF publica materialul „De unde ar putea veni următoarele oportunităţi pentru investitori? Transgaz, Transelectrica şi Electrica, spun cei care mişcă banii şi au 16 mld. lei în administrare“.
Raliul a fost anticipat şi de Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring, în declaraţiile sale de la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Acum, el mizează pe acţiuni precum operatorul de telecomunicaţii Digi, compania de distribuţie şi logistică Aquila şi producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, controlat de Ministerul Sănătăţii.
„Cred că ar trebui să facem un pas în spate şi să vedem care sunt companiile care beneficiază de Neptun Deep, adică Transgaz şi Romgaz, pe lângă OMV Petrom. Probabil că două componente pentru creşterea de anul acesta a Transgaz sunt rezultatele financiare de excepţie şi perspectivele care se menţin în continuare bune, cu predictibilitate pe venituri“, spune Gabriel Aldea, şeful diviziei de brokeraj, Investimental.
Acţiunile Transgaz, transportatorul naţional de gaze naturale, s-au apreciat cu 104% în primele opt luni din an, evoluţie sprijinită de revenirea încrederii investitorilor odată cu planurile de creştere, precum proiectul Neptun Deep, situat la 1.160 km în largul Mării Negre, dar şi de factori fundamentali şi tehnici.
Perspectivele financiare sunt privite favorabil după stabilizarea veniturilor din 2024, în timp ce aşteptările pentru un dividend mai mare, includerea în portofoliile fondurilor de pensii şi interesul din partea investitorilor de retail au menţinut lichiditatea şi trendul ascendent al acţiunii.
În S1/2025, emitentul şi-a triplat profitul la 519 mil. lei, în timp ce veniturile au urcat cu 20% la 2,4 mld. lei.
A doua cea mai mare apreciere din structura BET a fost consemnată de producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG), deţinut tot de statul român, cu un randament 55%. Deşi rezultatele financiare nu au avut o evoluţie la fel de bună ca în cazul Transgaz – afaceri pe plus cu 9% şi profit în coborâre cu 8,6% la finele lunii iunie –, unii investitori au început să se poziţioneze din timp pentru proiectul Neptun Deep, chiar dacă în ultima vreme nu au apărut noutăţi în acest sens.
Alţii au fost atraşi de Romgaz datorită planurilor de furnizare de gaze naturale şi de operaţionalizarea noii centrale de la Iernut, la care se adaugă programului masiv de investiţii de peste 1 mld. de euro în 2025, trei sferturi fiind alocate pentru Neptun Deep.
Urmează operatorul sistemului energetic naţional Transelectrica (TEL), ale cărei acţiuni au urcat cu 53% în intervalul analizat, trase în sus de o profitabilitate îmbunătăţită în primul trimestru şi de aşteptările investitorilor cu privire la implementarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile. De asemenea, evoluţia a fost susţinută de majorarea tarifelor reglementate şi percepţia investitorilor asupra caracterului defensiv al companiei, într-un mediu economic marcat de incertitudini.
„Teoretic vorbind, sectorul de utilităţi ar trebui să fie principalul beneficiar (al noilor măsuri fiscale – n.r.). Acum, inflaţia va fi o provocare atât pentru investitorii în obligaţiuni, cât şi pentru cei în acţiuni. Este un context în care mă aştept ca încrederea consumatorilor să încetinească, deci să încetinească şi consumul“, spune Milan Pruşan, şeful diviziei din România a companiei de administrare a activelor Goldman Sachs Asset Management.
Producătorul de vinuri Purcari (WINE) se clasează pe locul al patrulea în top, afişând o apreciere de 42%, iar asta după ce compania se afla la capătul opus al clasamentului la început de an, după ce profitul net s-a diminuat cu 17% în primul trimestru.
Ulterior, cotaţia a revenit puternic, ajutată de anunţul de preluare al grupului polonez Maspex, care deţine acum aproape 75% din capitalul social al emitentului, în urma unei operaţiuni de circa 600 mil. lei finalizate la sfârşitul lunii iulie. Preluarea s-a realizat la preţul de 21 lei pe acţiune, faţă de circa 14 lei înainte de anunţ.
Electrica (EL), jucător major pe piaţa de distribuţie şi furnizare de energie electrică din România, a înregistrat o creştere de 41% în intervalul ianuarie-august 2025. Compania a avut un profit net de 196 mil. lei în T1, în urcare cu 53%, respectiv venituri de 3,18 mld. lei, plus 24%, iar la nivelul primelor şase luni, profitul a urcat de peste patru ori la 421 mil. lei şi veniturile s-au majorat cu 24% la 5,8 mld. lei.
c
Astfel, cele mai performante cinci blue chip-uri de pe piaţa locală de capital înregistrează anul acesta dinamici peste cele afişate de giganţi listaţi pe Wall Street precum Netflix (40%), Nvidia (27%), Microsoft (22%), Alphabet (12%), Amazon (4%) şi Apple (-5%),
La polul opus al clasamentului de la BVB găsim companii precum Sphera Franchise Group (-6%), Antibiotice Iaşi (-4%), Hidroelectrica (0,4%), Transport Trade Services (3,7%) şi Premier Energy (5,5%).
În cazul operatorului în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell (SFG), declinul este atribuit rezultatelor financiare sub aşteptările pieţei. De exemplu, în T1, profitul s-a redus cu 63%, iar în S1 a coborât de la 41 mil. lei la 13 mil. lei.
Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB), care şi-a obişnuit acţionarii cu bilanţuri financiare spectaculoase în ultimii ani, a anunţat recent că profitul din primele şase luni a scăzut cu 20%, în timp ce declinul a atins 41% în cazul producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica.
Deşi a reuşit să îşi reducă semnificativ pierderile în S1/2025, Transport Trade Services rămâne departe de anii excepţionali 2022 şi 2023, când cerealele venite dinspre Ucraina au ridicat semnificativ veniturile companiei.
