Inflaţia părea a fi un subiect de ordinul trecutului pentru mai mulţi ani. Pentru o perioadă lungă de timp, băncile centrale au încercat să stimuleze creşterea preţurilor, în principal prin majorarea salariilor.
Ţintele de inflaţie au fost mai mult decât atinse, din păcate în mare parte prin factori ce ţin de ofertă, scrie sucursala poloneză a XTB, casă de brokeraj pe burse internaţioanle listată pe Bursa de la Varşovia.
Este uneori dificil să răspundem la întrebarea dacă inflaţia ridicată este cauzată de creşterea preţurilor mărfurilor sau, mai degrabă, inflaţia ridicată determină o creştere a preţurilor mărfurilor (deoarece investitorii încearcă să se protejeze împotriva preţurilor mai mari).
Putem afirma destul de clar că, în prezent, creşterea preţurilor mărfurilor a determinat creşterea omniprezentă a preţurilor tuturor produselor.
În această analiză, ne vom orienta către preţurile de consum şi către grupurile individuale de mărfuri din SUA şi Zona Euro.
Impactul direct al preţurilor mărfurilor asupra inflaţiei
În analiza contribuţiei inflaţiei de consum, am ales acele categorii care pot fi uşor şi direct legate de preţurile corespunzătoare mărfurilor.
Desigur, modificările de preţ în cazul acestor categorii depind şi de alţi factori precum costurile cu forţa de muncă.
Cu toate acestea, nu se poate nega că recenta creştere a importanţei acestor categorii este în primul rând rezultatul creşterii preţurilor mărfurilor.
Anul trecut, multe clase de materii prime au crescut cu câteva zeci de procente, aşa că nu ar trebui să fie surprinzător faptul că aceste categorii selectate au câştigat o importanţă uriaşă.
Privind din perspectiva pe termen lung, impactul unor categorii precum pâinea, cerealele, carnea, cafeaua, energia casnică şi combustibilul pentru transport este neglijabil:
În Statele Unite, contribuţia comună a acestor categorii reprezintă 0,1% la o inflaţie medie de 2%. În Zona Euro, impactul categoriilor de materii prime în ultimii 10 ani este de aproximativ 0,3%, inflaţia medie fiind de 1,3%.
Analizând datele de mai sus, se poate ajunge la o concluzie similară cu cea a altor economişti: mărfurile au un impact limitat asupra inflaţiei pe termen lung.
Cu toate acestea, situaţia este acum destul de diferită. Analizând datele din ultimele 12 luni, şi mai ales datele din luna martie, categoriile de mărfuri selectate reprezintă aproximativ 50-60% din inflaţie pentru Zona Euro, în timp ce pentru SUA este de 30%. Ce ar mai trebui să urmărim?
Resursele energetice au cea mai mare pondere, atât cele de uz casnic cât şi cele utilizate pentru producerea de energie electrică şi căldură.
Inflaţia la nivelul producătorilor din această categorie a crescut cu aproape 100% de la an la an.
Categoriile de mărfuri agricole sunt mai puţin importante în datele globale privind inflaţia, dar contribuţia lor a crescut de câteva ori faţă de media pe termen lung.
Impactul preţurilor interne la energie în SUA este mult mai mic decât în Zona Euro, dar acest lucru se poate datora modului în care sunt definite categoriile.
În Statele Unite, categoria adăpost („shelter”, care implică în principal costurile de închiriere) a crescut semnificativ, ceea ce indică indirect şi o creştere semnificativă a preţurilor la energie.
Se pare că, pe termen lung, impactul preţurilor mărfurilor asupra inflaţiei este destul de limitat. Pe de altă parte, într-o perioadă în care creşterile de preţ la materiile prime ajung la câteva zeci de procente, contribuţia acestora depăşeşte adesea 50%.
Sursa: Macrobond, XTB
Impactul indirect al mărfurilor asupra inflaţiei
Am observat că impactul direct al preţurilor mărfurilor asupra inflaţiei pe termen lung este destul de limitat, în timp ce pe termen scurt este mult mai important.
Cu toate acestea, trebuie amintit că preţurile materiilor prime şi, în special, preţurile materiilor prime energetice, au un impact indirect puternic asupra costurilor în aproape fiecare sector al economiei.
De exemplu, energia este un cost semnificativ al producţiei de pâine precum şi al transportului acesteia.
Un alt exemplu este cafeaua, care este adesea transportată din America de Sud, Africa sau Asia în cealaltă parte a lumii.
De fapt, ar putea exista nenumărate exemple de unde este nevoie de energie pentru transport.
Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale din SUA, a subliniat recent în timpul audierii în faţa Congresului că de fiecare dată când preţul petrolului creşte cu 10 dolari pe baril, acesta adaugă 0,2 puncte procentuale la inflaţie.
Aceste cifre sunt mari, având în vedere că ponderea preţurilor carburanţilor în inflaţia CPI din SUA şi din alte ţări este de obicei în jur de 4-5% (direct).
Dorim să subliniem că, pe lângă energie şi alimente, sunt în creştere şi preţurile metalelor industriale, care sunt coloana vertebrală în construcţia infrastructurii şi a mijloacelor de transport.
De exemplu, se estimează că preţurile oţelului, cuprului, aluminiului şi nichelului reprezintă 10% din toate costurile de producţie a maşinilor.
Dacă luăm în considerare preţurile în creştere ale tuturor materiilor prime, menţionate mai sus, care sunt utilizate în producţia de maşini, costul produsului final trebuie să fie mai mare.
Merită să ne amintim că, în cazul unei economii sănătoase, preţurile mai mari ale mărfurilor s-ar putea să nu se traducă neapărat într-o creştere a preţurilor produsului final. Este legat de efectul de scară.
În plus, producătorii nu transmit întotdeauna toate costurile către consumatori.
Volatilitatea inflaţiei PPI este cu siguranţă mai mare decât cea a inflaţiei CPI.
Cu toate acestea, dacă inflaţia PPI atinge niveluri extreme, cum ar fi 30% pe an în Germania sau 15% anual în SUA, atunci trebuie să presupunem că unele dintre costuri vor fi în cele din urmă transferate consumatorilor.
Cu alte cuvinte, dacă preţul nichelului sau zincului creşte cu 100%, dar economia este stabilă, atunci există şanse mari ca aceste costuri să nu fie transferate asupra consumatorilor pentru a evita reacţia negativă a acestora.
Pe de altă parte, atunci când toate mărfurile sunt scumpe şi, în acelaşi timp, cererea este puternică, companiile vor încerca la un moment dat să rămână profitabile chiar şi cu preţul pierderii cumpărătorilor.
Prin urmare, măsurarea impactului pe termen lung al preţurilor mărfurilor asupra inflaţiei poate fi înşelătoare.
Mărfurile au cel mai mare impact asupra inflaţiei tocmai atunci când aceasta creşte brusc, cel mai rău moment posibil din punctul de vedere al consumatorului.
Inflaţia la nivelul producătorilor, unde impactul mărfurilor este mai mare, este mult mai volatilă. Materiile prime foarte scumpe îi pot obliga pe producători să transfere costurile către consumatori într-o măsură şi mai mare.
Sursa: Macrobond, XTB
Cum pot beneficia investitorii de situaţia actuală?
Deseori se spune că inflaţia îi obligă pe investitori să cumpere active fizice, cum ar fi mărfuri, pentru a-şi proteja fondurile împotriva scăderii puterii de cumpărare.
În acest caz, investitorul poate alege fie o abordare pasivă, fie una activă.
Primul scenariu se poate realiza prin investiţia într-un ETF (Exchange Traded Fund) sau ETC (Exchange Traded Commodity).
În acest caz, nu se poate folosi efectul de levier şi nu se pot plasa poziţii short (vânzare în lipsă), iar unităţile fondului sunt tranzacţionate conform orarului bursei la care sunt listate.
Cea mai extinsă gamă de expunere la mărfuri este oferită de instrumentul iShares Diversified Commodity SWAP UCITS ETF (ICOM.UK în oferta XTB), care îşi propune să reproducă evoluţia indicelui Bloomberg Commodity USD Total Return Commodity.
Fondul ETF bazat pe indicele de mărfuri Bloomberg este puternic corelat cu ţiţeiul, deşi nu în proporţie de 100%. Acest lucru se datorează importanţei foarte mari a ţiţeiului în indicele de mărfuri.
Sursa: xStation5
Se poate obţine expunere şi pe o singură piaţă. De exemplu ETC Deutche Boerse Commodities Gmbh Xetra-Gold Bearer Notes (4GLD.DE) urmăreşte dinamica preţului aurului.
Pentru petrol, acesta ar putea fi Wisdomtree Crude WTI Crude Oil (CRUD.UK), care nu numai că urmăreşte subindicele Bloomberg pentru cotaţia WTI, dar oferă şi un randament colateral.
O abordare mai proactivă implică decizia de a investi în mărfuri prin CFD-uri.
În acest caz, există o gamă largă de materii prime, unde se poate utiliza efectul de levier, se pot plasa atât poziţii long (de cumpărare), cât şi short şi tranzacţionarea se realizează 24/5.
Cele mai populare pieţe de materii prime sunt petrolul (OIL), gazele naturale (NATGAS), cafeaua (COFFEE), grâul (WHEAT) şi cuprul (COPPER).
Există şi o modalitate indirectă de a investi în acest grup de active.
Investitorii pot cumpăra acţiuni ale companiilor care se ocupă, de exemplu, cu extracţia de materii prime precum cele ale companiei poloneze KGHM (KGH.PL), ale cărei acţiuni sunt strâns corelate cu preţurile cuprului, sau Shell (RDSA.UK), ale cărei acţiune sunt foarte strâns legate de preţurile petrolului.
De asemenea, putem găsi companii mai „exotice”, care operează pe pieţe care nu sunt uşor accesibile, prin contracte, precum Lithium Americas Corp. (LAC.US), ale cărei acţiuni sunt corelate cu preţurile litiului, sau Cheniere Energy (LNG.US), care este corelată cu preţul GNL (gaz natural lichefiat).
Cât va dura mişcarea de creştere?
Ciclurile de creştere ale mărfurilor pot dura chiar şi 10 ani.
Teoretic, ultimul minim local a fost atins la începutul pandemiei, în martie 2020.
Acest lucru ar însemna că suntem abia la începutul trendului ascendent.
Desigur, inflaţia rampantă poate duce şi la o recesiune care ar putea împinge preţurile mărfurilor în jos.
Un alt factor care merită urmărit este creşterea ratelor dobânzilor, care ar putea face din obligaţiuni o investiţie relativ sigură şi profitabilă.
Cu toate acestea, trebuie amintit că preţurile materiilor prime sunt influenţate de mulţi factori care pot duce la continuarea tendinţelor actuale pentru mulţi ani de acum înainte.
Ponderea mărfurilor energetice în PIB-ul global este cu adevărat mare şi a crescut în ultimii ani, ceea ce indică faptul că modificările preţurilor acestei clase de active pot avea un impact semnificativ asupra inflaţiei în viitorul apropiat. Preţurile unor mărfuri se apropie de maximele istorice, însă cele mai importante sunt încă mult sub maximele istorice.
Sursa: Bloomberg, XTB
