♦ „Bursele nu s-au născut ca să ofere un loc de tranzacţionare unor oameni care aveau nişte bani şi care vreau să tranzacţioneze, bursele s-au născut ca să susţină nişte companii, deci oferă finanţare, vizibilitate şi suport pentru dezvoltarea businessului“ ♦ „Este foarte important cum banii ajung să se reîntoarcă în economie şi să circule“ ♦ „Cea mai mare temere din acest an este geopoliticul, care pare punctul cel mai sensibil acum.“
Piaţa de capital din România rămâne atractivă pentru investitori, apetitul lor de investiţii continuă şi în contextul economic actual, unul marcat de volatilitate. Investitorii şi emitenţii sunt preocupaţi în principal de contextul geopolitic extern, însă interesul pentru listări şi lichiditatea pieţei rămân la un nivel ridicat, sunt câteva dintre concluziile principale ale celei de-a patra ediţii a ZF Capital Markets Summit 2025, cel mai important eveniment din România dedicat pieţei de capital.
Evenimentul a fost a fost organizat de ZF în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, Hidroelectrica, One United Properties, Raiffeisen Bank, DN Agrar, Evergent, Infinity, Bittnet Group, NAGA, Premier Energy, ROCA, Romgaz, Simtel, Patria Asset Management.
„Dacă vrem să ne diferenţiem de alte pieţe noi spunem că piaţa de capital nu este doar o sursă de finanţare, este şi o platformă care te ajută să-ţi creşti businessul. Bursele nu s-au născut ca să ofere un loc de tranzacţionare unor oameni care aveau nişte bani şi care vreau să tranzacţioneze, bursele s-au născut ca să susţină nişte companii, deci oferă finanţare, vizibilitate şi suport pentru dezvoltarea businessului. Creşterea lichidităţii pieţei ţine de un mix de elemente. Pe de o parte, ţine de instrumente, iar aici o piaţă de instrumente financiare derivate ar ajuta din perspectiva lichidităţii“, a spus Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, în cadrul evenimentului ZF.
Rudolf Vizental, CEO şi cofondator, ROCA Investments, a atras atenţia asupra transformărilor majore din ultimii ani în ceea ce priveşte accesul la finanţare. Aceste schimbări redefinesc strategiile investitorilor, iar piaţa de capital trebuie să ofere alternative atractive pentru capitalurile disponibile.
„Este foarte important cum banii ajung să se reîntoarcă în economie şi să circule. Aş sublinia că am făcut un pas foarte rapid de la 10 ani în care banii au fost ieftini sau gratis spre o etapă unde banii sunt scumpi sau foarte scumpi. Bani există, dar sunt multe alternative scumpe de a fi plasaţi şi acest lucru schimbă mult contextul economic şi piaţa de capital prin alternativele care se creează şi schimbă comportamentul investitorilor“, a spus CEO-ul ROCA.
Piaţa de capital din România trebuie să crească prin listări noi. Deşi contextul economic rămâne volatil, interesul pentru acţiunile Hidroelectrica este în creştere, iar stabilitatea pieţei de capital este esenţială pentru dezvoltarea economiei, crede şi Károly Borbély, CEO al Hidroelectrica.
„Perspectivele trebuie să fie unele optimiste, cred că toate sectoarele din business sunt interconectate. Avem nevoie de un mediu politic stabil, de politici economice şi strategii guvernamentale care să fie consecvente şi implementate. Potenţialul la Bursă este foarte mare, încurajăm tot timpul acţionarii să mai ieşim pe pieţele de capital, mai ales pe cea de la Bucureşti, cu încă 10 – 15%. Ar fi foarte util pentru că există potenţial, există încredere, s-a spart gheaţa şi trebuie mai multe listări la Bursă pentru că ele oferă perspective pozitive“, a spus el în cadrul evenimentului ZF.
Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului României, consideră că este esenţială creşterea numărului de companii private listate pe Bursa de Valori Bucureşti.
„Mi-aş dori foarte mult să văd şi companii din sectorul privat listate pentru că astăzi peste 44% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de companii care sunt deţinute majoritar de către statul român. Dacă ne uităm la companiile la care statul este acţionar semnificativ, vom vedea că peste 60% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de către aceste companii, deci este clar că avem nevoie de mai multe companii şi din sectorul privat“, a detaliat el în cadrul evenimentului ZF.
Costin Brumă, broker la Swiss Capital, a punctat şi el o idee similară: trebuie să atragem mai mulţi emitenţi din mediul privat.
„Fondurile de pensii cresc cu 12-15% pe an. Bursa a devenit puţin cam mică pentru dimensiunea lor. De câte ori fondurile îşi cresc deţinerile se vede intrarea lor în piaţă. Sunt un suport foarte bun pentru piaţa noastră mică. Problema este că nu avem noi emitenţi, nu am descoperit să atragem mai mulţi din partea privată.“
Factorii geopolitici externi rămân principala sursă de incertitudine, aşa cum menţionează Costin Brumă
„Cea mai mare temere din acest an este geopoliticul, care pare punctul cel mai sensibil acum.“
Gerke Witteveen, CEO al NN Pensii, susţine că şi el că mediul extern este cel mai mare motiv de incertitudine în această perioadă.
„Situaţia externă este principala provocare. Sunt foarte interesat să vedem într-un an, doi unde ne vom afla în Europa, din toate punctele de vedere.“
Mihai Logofătu, CEO al Bittnet Group, subliniază influenţa decisivă a evenimentelor politice asupra pieţei de capital.
„Ultimii 5 ani au fost fiecare diferit, cu multe provocări. Acum ne uităm mult la evenimentele politice. Mi-ar plăcea să ştim mai repede ce se va întâmpla. Ce se întâmplă la alegerile din mai va avea un impact în deciziile pe care le vom lua. Ne-am finanţat pe piaţa de capital în ultimii 10 ani şi am acoperit programul de creştere. Ea a devenit mai scumpă, dar nu cred că e o problemă. Pe noi ne încurcă mai mult frecvenţa emisiunilor Fidelis, care s-au suprapus de multe ori cu emisiunile noastre. Piaţa de capital e atractivă, dar nu e uşor când ai volatilitate şi elemente care pun presiune. Simplu nu e, dar e necesar dacă vrei să te dezvolţi“, explică el.
Adrien Forrest, senior market strategist la Goldman Sachs Asset Management London, crede că piaţa de acţiuni din Europa s-a descurcat bine, dar performanţa nu va mai fi la fel de pronunţată de acum înainte.
„Cred că multe din veştile bune deja au fost incluse în preţuri. O mare parte din raliul de acum a fost pe fondul perspectivelor de creştere, dar cred că tarifele, care cel mai probabil vor fi anunţate de preşedintele Trump pe 2 aprilie, vor afecta. De asemenea, cred că trebuie să vedem exact detaliile acestor pachete fiscale anunţate în Europa şi cum vor ajuta acţiunile din apărare“, a detaliat el.
Dacă ne uităm specific la piaţa din România, Adrien Forrest crede că s-a descurcat deosebit de bine recent şi trebuie să ţinem cont de faptul că, dacă vom vedea o rezoluţie de pace în Ucraina, iar preţurile la energie în Europa ar scădea pe acest fond, ar fi un lucru pozitiv din perspectiva creşterii economice a Europei şi a României.
„Este posibil ca alte sectoare să intre în vizorul investitorilor, cum ar fi telecom, având în vedere că autorităţile de reglementare europene ar putea fi mai flexibile la fuziuni şi achiziţii“, a concluzionat el.
Alexandru Petrescu, preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)
► Cred cu tărie că piaţa de capital trebuie să devină o preocupare obsesivă pentru decidenţii politic politici.
► Nivelul de vizibilitate trebuie să crească, a crescut în ultimii ani, mă uit şi eu în reperele de volum ale pieţei de capital din România.
► Eu mă aştept ca în acest an să avem aceste minim trei companii de stat listate. Ele cel mai probabil vor fi din zona energiei şi zona transporturilor.
► Eu cred cu tărie că marea majoritate a companiilor de stat ar trebui să aibă componente de acţionariat listate pe Bursa de Valori Bucureşti, nu doar pentru atragerea de fonduri, ci pentru creşterea nivelului de transparenţă.
► Pe măsură ce războiul dă semne de finalizare, simt oarecum şi un optimism în zona de pieţe.
Markus Melchart, sales director Austria & CEE, Invesco Asset Management
► În piaţa de retail din România am înregistrat şapte fonduri mutuale până acum, de acţiuni, unulcu până la 70% acţiuni şi unul pur de obligaţiuni.
► Vom aduce mai multe produse pe piaţa din România dacă există interes. Ne gândim să înregistrăm şi unele dintre UCITS-ETF-urile noastre pe această piaţă.
► Cred că Europa trebuie să relaxeze unele reglementări, cum ar fi cele pentru fondurile de pensii, de exemplu. Fondurile de pensii din România sunt foarte conservatoare. Polonia, Slovacia şi alte ţări încep să relaxeze reglementările
► Am întrebat dacă avem companii româneşti în fonduri. Răspunsul a fost că România nu este în indicele mai amplu pentru pieţe emergente, cred că e doar într-un indice foarte mic.
► Investim în principal în companii mari şi ne uităm la două criterii: un nivel ridicat de lichiditate şi procentul cu care este implicat guvernul în acele companii. Aceste două criterii ne-au oprit până acum din a cumpăra acţiuni româneşti.
Adrien Forrest, senior market strategist, Goldman Sachs Asset Management London
► Cred că piaţa de acţiuni din Europa s-a descurcat bine, dar performanţa nu va mai fi la fel de pronunţată de acum înainte. Veştile bune deja au fost incluse în preţuri.
► Dacă vom avea o pace în Ucraina, companiile din România care sunt expuse la creşterile din UE vor beneficia cel mai mult, alături de cele care pot profita de preţurile mici la energie.
► Companiile care produc materiale sau care ar putea ajuta la reconstrucţia Ucrainei vor fi bine poziţionate.
► Este posibil ca alte sectoare să intre în vizorul investitorilor, cum ar fi telecom.
Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti
► Piaţa de capital este o sursă de finanţare, dar şi o platformă care te ajută să-ţi creşti businessul.
► Conceptul de bursă naţională are sens, pentru că ajută companiile să-şi creeze vizibilitate pe o piaţă care e relevantă.
► Fondurile de pensii obligatorii Pilon II reprezintă un mare activ pentru piaţa românească.
► Pilonul II este încă în faza de acumulare, adică banii care intră sunt mai puţini decât banii care ies însă în timp, sumele care intră o să rămână relativ constante şi sumele care ies sub forma de plăţi, o să înceapă să crească.
► Faptul că fondurile de pensii există şi investesc în companiile locale reprezintă un mare plus, lucru care se vede în evoluţia Bursei, indicilor, în evoluţia evaluării companiilor.
► Pentru a încuraja participarea investorilor de retail astfel încât să ajungem la o masa care să mişte piaţa, trebuie să începem să vorbim cât mai simplu.
► Deciziile de investiţie le luăm într-un mod mult mai simplu decât ne place nouă să credem.
Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori Bucureşti
► Nu poţi să stai cu banii doar în Fidelis, poate este acum mai atractiv să stai în Fidelis decât în alte clase de active, dar la un moment dat se va schimba acest trend şi va trebui să avem oportunităţi şi pentru equity.
► Sunt foarte mulţi bani în piaţă şi banii aceştia îşi caută oportunităţi de investiţii.
► Va trebui să aducem mult mai mulţi emitenţi la Bursă, aceasta este o realitate, avem nevoie de mult mai mulţi emitenţi la Bursă.
► Pe lângă piaţa primară, este foarte important să avem şi lichiditatea în piaţă. Lichiditatea este dată de existenţa unor instrumente în piaţă, astfel încât fondurile sau diferitele tipuri de investitori să poată să-şi manifeste strategiile.
► Temerea cea mai mare cred că vine mai mult din extern decât din intern.
Mihai Purcărea, CEO, BRD Asset Management
► Dacă ne uităm în ultimii cinci ani, salariile în România au crescut aproape 95% la nivel net şi inflaţia a fost de 45% cumulat. Deci venitul disponibil a crescut semnificativ de mult şi asta se vede şi se simte în piaţă.
► Dacă ne uităm la intrările aproape record de anul trecut şi în zona de instrumente cu venit fix şi în zona de fonduri de acţiuni, în timp ce Fidelis a atras 32 de miliarde de lei anul trecut, aş putea spune că nu există o canibalizare între titlurile de stat şi piaţa de capital.
► Pe lângă listările noi despre care vorbim, pentru noi ar fi foarte importantă şi zona de derivate, să putem avea o piaţă de derivate unde să putem merge să ne protejăm, deci să putem face hedging în piaţă sau chiar şi atunci când vrem să intrăm long să o putem face mult mai simplu decât prin achiziţia de acţiuni spot.
Gerke Witteveen, CEO, NN Pensii
► Este un supply mare de bani în piaţă care trebuie investiţi, atât din zona instituţională, cât şi din zona investitorilor de retail. Nu cred în momentul de faţă că dacă se creează noi oportunităţi de investiţie o să fie canibalizare.
► Avem nevoie de mai multe oportunităţi unde să investim banii, pentru că piaţa există, cerere există.
► Este o ordonanţă în dezbatere publică care ar permite administratorilor de fonduri de pensii să pună banii în mai multe zone de investiţii. E o dezvoltare naturală, un pas înainte foarte important.
► Sunt multe oportunităţi în România de infrastructură, private equity, corporate bonds, multe instrumente noi care pot fi dezvoltate şi susţinute de fondurile de pensii.
Costin Brumă, broker, Swiss Capital
► Sunt clienţi care duc o parte din portofoliu în titluri de stat pentru a se proteja de incertitudinile din piaţă. Nu am văzut o constantă cu privire la emisiunile Fidelis versus dezinvestiri din acţiuni. Dar am văzut situaţii în care clienţii au lichidat o parte din portofoliu pentru a beneficia de dobânzile de la Ministerul de Finanţe.
► Fondurile de pensii cresc cu 12-15% pe an. Bursa a devenit puţin cam mică pentru dimensiunea lor.
► Fondurile de pensii sunt un suport foarte bun pentru piaţa noastră mică. Problema este că nu avem noi emitenţi, nu atragem mai mulţi din partea privată.
► Poate în iunie avem decizii despre Codul Fiscal din 2026. Asta va aduce un pic de predictibilitate pe termen mediu, ca investitorii să ştie ce fac.
Mihail Ion, vicepreşedinte, divizia pieţe de capital, servicii bancare de investiţii şi planificare financiară personală, Raiffeisen Bank
► Cele mai potrivite clase de active sau cele mai potrivite portofolii sunt cele care sunt în consonanţă cu toleranţa la risc a investitorului.
► Randamentul unui investitor depinde într-o mai mare măsură de psihologia investitorului decât de abilitatea lui pentru a selecta una sau alta dintre clasele de active.
► Dacă rămânem în piaţă, sunt şanse foarte bune să obţinem câştiguri, să fie pozitive şi cred că dacă luăm în calcul potenţialul ca inflaţia să rămână mai sus decât până acum câţiva ani, atunci instrumentele care aduc câştiguri mai mari decât inflaţia sunt mai degrabă acţiunile.
► Clasele de active sunt cele care, aşezate într-un portofoliu, ne oferă o volatilitate pe care putem să o tolerăm şi atunci randamentele sunt, bineînţeles, potenţial de a fi extrase din piaţă într-o manieră mai fericită.
► Atunci când ies din piaţă sau când cumpăr, trebuie să reuşesc să am acces şi să dezinvestesc fără să sufăr pierderi foarte mari raportate la portfoliul meu, fără să pierd câştigul acumulat.
Raluca Nicolescu, CFO, Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID)
► Rolul Băncii de Dezvoltare este să acopere deficitul de finanţare, să stimuleze creşterea economică. Asta rezolvă inechităţile şi pe partea de infrastructură, şi pe partea de IMM-uri.
► Un rol important al nostru este să aducem instrumente de garantare care să scadă riscul băncilor pe diverse sectoare care sunt mai riscante şi în aşa fel să fie stimulată creditarea.
► Nu cred că este neapărat o canibalizare între Fidelis şi piaţa de capital, pentru că România este sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea deţinerilor în acţiuni şi obligaţiuni ca procent din total economii sau investiţii ale populaţiei. Noi stăm la 10% şi Europa la 15%, deci în mod normal ar trebui să crească împreună.
► Ca temeri, eu merg pe contextul geopolitic extern.
Bogdan Zincă, head of contracting unit treasury and public debt department, Ministerul de Finanţe
► Expunerea netă a populaţiei pe Tezaur şi Fidelis este la aproximativ 60 de miliarde de lei în prezent.
► Fidelis şi Tezaur devin din ce în ce mai importante pentru noi. Dacă anul trecut am atras prin cele două programe aproximativ 32 de miliarde de lei, doar în primele două luni şi jumătate din acest an am atras 16,5 miliarde de lei.
► Unul dintre punctele tari al acestor programe pentru populaţie este că oamenii reinvestesc. Chiar dacă mergem spre maturităţi mai scurte, de 1-3 ani, rostogolirea acestor sume este destul de certă. Poate când a început conflictul din Ucraina am văzut nişte răscumpărări mai mari pe Tezaur, dar în rest ele sunt o sursă constantă de finanţare.
► În continuare suntem dependenţi într-o proporţie foarte mare de investitorii nerezidenţi şi oarecum o aşezare a opiniilor faţă de apartenenţa României la blocul european ne-ar putea crea probleme.
Horia Păcurar, branch manager, NAGA România
► Înainte de Trump, cele mai căutate acţiuni de către clienţii NAGA pe plan internaţional erau Tesla, Apple, Trump Media. După, clienţii s-au mutat pe acţiunile defensive şi producători de armament din SUA şi Europa.
► Vrem să oferim comision 0 investitorilor de retail din România. Această ofertă se pliază pe politica noastră de a oferi 0 comision pentru investiţia în acţiuni pe pieţele internaţionale.
► Am văzut investitori din diaspora, români cu rezidenţi fiscală în Germania, Italia, care mereu au vrut să investească în BVB, dar nu aveau vehiculul investiţional.
Răzvan Popescu, CEO, Romgaz
► Avem cel mai mare program de investiţii, peste 1 mld. euro, iar 75% se duc în Neptun Deep. Nu putem finanţa doar din activitatea curentă. Am avut o primă rundă de finanţare şi ne aşteptăm ca anul acesta să mai emitem obligaţiuni de încă 500 mil. euro în toamnă şi încă una anul viitor.
► Există o competiţie din partea Fidelis şi va trebui să reevalăm şi noi nivelul dobânzii.
► Nivelul datoriei, mai ales al serviciului datoriei publice, e mereu în discuţie.
► Gazul care va intra în producţia internă trebuie să creeze valoare adăugată pe teritorul României.
► Anul trecut acţionarii au votat o distribuire de 20% din profitul net.
► Când am intrat în Neptun Deep ştiau de necesitatea de finanţare care va urma şi e normal ca şi distribuirea de dividende să fie echilibrată.
Dorin Preda, deputy CEO, MedLife
► Bursa este o sursă de finanţare. Pentru MedLife este o sursă de capital de încredere, care în ultimii opt ani ani de la listare a crescut în relaţia cu băncile, partenerii, autorităţile, şi este un factor care ne-a ajutat să devenim liderul acestei pieţe.
► Nu este uşor să te menţii în vîrful pieţei timp de opt ani, în contextul în care concurăm cu 3-4 jucători deţinuţi de fonduri de investiţii, care investesc sute de milioane de euro în fiecare an.
► Bursa îţi dă capacitatea de a face faţă luptei concurenţiale în absolut toate industriile.
► MedLife va plăti dividende atunci când nu va mai putea să scaleze businessul şi nu va mai putea să crească cu cel puţin 10% an pe an.
► Compania a crescut cu 25% în fiecare an de la listare.
► Cifra de afaceri de la listare până astăzi este de 5,5 ori mai mare, iar acesta este rezultatul scalării.
► Atunci când faci achiziţii, reuşeşti să scalezi business-ul mai repede decât dacă îl iei de la zero şi construieşti cărămidă cu cărămidă.
Károly Borbély, CEO, Hidroelectrica
► Piaţa de capital este o oglindă nu doar a sectorului de business, ci şi a performanţei companiei. Ne aflăm aici să transmitem mesaje pozitive investitorilor.
► Cu cât are Bursa o lichiditate mai mare şi tranzacţie de valoare mai mare, cu atât este bine şi pentru noi şi pentru toate companiile unde statul este majoritar.
► Văd din interacţiunea cu clienţii şi cu acţionarii că există o încredere mai mare şi un apetit pentru acţiunile Hidroelectrica, chiar în aceste condiţii de incertitudine.
► Am propus acţionarului majoritar distribuirea a 100% din profit pentru rezultatul de anul trecut.
► Continuăm să investim în echipamentele şi în businessul de bază, dar acestea trebuie diversificate prin achiziţii şi prin joint-venture-uri, trebuie să diversificăm puţin capacităţile de producţie.
Aurel Bernat, executive director of financial institutions and investor relations, Banca Transilvania
► Fiecare companie trebuie să se uite în primul rând la creşterea organică şi să fie deschisă la tranzacţii M&A, în funcţie de oportunităţi.
► Când faci o tranzacţie M&A trebuie să renteze, pentru că prin M&A este foarte uşor şi să distrugi valoare, nu doar să creezi.
► Statul setează risk free rate-ul. Din moment ce emisiunile statului sunt considerate cele mai sigure instrumente, evident că asta merge în cascadă mai departe către piaţă. (...) În orice finanţare depinde în primul rând cu cât se finanţează statul.
► Contează cum e văzută compania versus riscul suveran. Indiferent cât de frumos arătăm noi, e greu să arătăm mai bine decât un rating de ţară, mai ales dacă avem activităţi în România şi suntem legaţi ombilical de această piaţă.
► Dacă împrumuturile statului merg către investiţii, încrederea investitorilor va creşte.
Rudolf Vizental, CEO & co-founder, ROCA Investments
► Am făcut un pas foarte rapid de la 10 ani în care banii au fost ieftini sau gratis spre o etapă unde banii sunt scumpi sau foarte scumpi.
► Bani există, dar sunt multe alternative scumpe de a fi plasaţi şi acest lucru schimbă mult contextul economic, piaţa de capital şi comportamentul investitorilor.
► La nivel structural, în România există foarte puţine companii mari, puţine medii şi foarte multe companii mici şi foarte mici. Ca să aibă sens să te listezi, ai nevoie de consolidare.
► O listare prin AeRO poate funcţiona acum 10 ani, poate şi acum 4 ani, dar acum nu mai este atât de apetisantă pentru companiile antreprenoriale.
Liviu Vatavu, director executiv juridic şi guvernanţă corporativă, Antibiotice Iaşi
► În următorii 5 ani, Antibiotice şi-a bugetat investiţii de aproximativ 200 mil. euro.
► Principala sursă de finanţare vine din profitul obţinut, dar accesăm şi fonduri nerambursabile.
► Pentru asigurarea cash-flow-ului avem un parteneriat stabil, pe termen lung, cu BEI.
► În perioada 2025-2030, managementul companiei ia în calcul şi varianta finanţării prin emiterea de obligaţiuni pe piaţa de capital.
► Antibiotice a crescut organic, în mod constant.
► Compania a trasat un plan de afaceri în perioada pandemiei. După prima jumătatea a planului de afaceri, concluziile sunt că am înregistrat o creştere de 97% a cifrei de afaceri, de 263% a profitului net, de 60% a vânzărilor pe pieţele externe, de 500% a valorii acţiunilor.
► Dacă schimbările geopolitice care se întrevăd nu ne vor impacta foarte mult, vrem ca până în 2030 rezultatele noastre să crească cu circa 40% şi pe cifra de afaceri şi pe profitul net.
Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications
► Trebuie să ne uităm de unde vin riscurile în primul rând şi să facem o analiză a pieţei de capital din România. Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a venit de acasă, de la statul român. Cred că Fidelis a devenit fel de calul troian al piaţei de capital din România.
► Este clar că lichiditatea pieţei de capital în România este în scădere anul acesta. Noi, lucrând cu companii antreprenoriale listate la Bursă, vedem outflow de la investitorii de retail, care îşi reorientează portofolii.
► În al doilea rând, devine imposibil pentru companii antreprenoriale să se împrumute prin intermediul pieţei de capital.
► Antreprenorii trebuie să se împrumute în euro la 8% - 9%. Nu cred că cineva care are un business solid vrea să facă acest lucru.
Gabriel Aldea, head of brokerage, Investimental
► Trebuie să avem companii mari private, dinamice, profitabile şi performante, care să se listeze la bursă.
► Ne-ar putea ajuta statul prin listarea unor pachete suplimentare din companiile la care este acţionar, prin care să crească lichiditatea.
► Când pieţele scad, apar şi oportunităţi foarte bune de investiţii. De fapt, aş zice că cele mai bune momente de a investi au fost când piaţa a scăzut semnificativ. Mă gândesc la 2009, când S&P 500 era undeva pe la 667 de puncte, iar de atunci a crescut de peste 8 ori. Aş vedea partea plină a paharului.
► Un investitor care este la început şi care abordează investiţia în mod raţional, alocând 10-15-20% din venitul lui către investiţii, nu are de făcut altceva în prezent decât să continue să investească şi să-şi urmeze strategia.
► Investitorii cu experienţă se confruntă şi cu problema supradiversificării portofoliului.
Mihai Logofătu, CEO Bittnet Group
► Ne-am finanţat pe piaţa de capital în ultimii 10 ani şi am acoperit programul de creştere. A devenit mai scumpă, dar nu cred că e problemă. Pe noi ne încurcă mai mult frecvenţa emisiunilor Fidelis, care s-au suprapus de multe ori cu emisiunile noastre.
► Încercăm să jonglăm inteligent cu finanţarea bancară şi cea de pe piaţa de capital. E important să avem acces la capital. E important să ai şi un grad de îndatorare scăzut.
► Ultimii 10 ani au adus multe provocări. Când sectorul mergea bine, toată lumea voia să se listeze, dar ultimii doi ani au fost grei în IT, ceea ce a dus la o repoziţionare. Piaţa de capital e atractivă, dar nu e uşor când ai volatilitate şi elemente care pun presiune. Simplu nu e, dar e necesar dacă vrei să te dezvolţi.
Loredana Chitu, partner & head of the capital markets, Dentons
► Din perspectiva listărilor la bursă sau emisiunilor de obligaţiuni, 2025 deocamdată nu ne-a adus foarte multe. Dar noi vedem în pipeline atât mandate pe care le-am luat deja, cât şi mandate la care cotăm, şi atunci îmi menţin optimismul.
► O strategie corectă, dacă ştii că ai nevoie de finanţare sau de o tranzacţie, este să începi să faci paşii şi să fii pregătit pentru atunci când piaţa începe să devină oportună
► Chiar dacă piaţa este acum volatilă, chiar dacă poate valuationul nu e acolo sau dobânda pentru obligaţiune pare a fi prea mare, trebuie să te pregăteşti din timp.
► Investitorii sunt pregătiţi să cumpere – la ce preţ şi în ce condiţii rămâne de văzut.
Peter de Boer, membru CA, director strategie & IR DN AGRAR Group
► Pe termen mediu şi lung, ştim că populaţia lumii este în creştere, că există o criză alimentară, că schimbările climatice reprezintă o problemă şi pe aceste aspecte ne bazăm investiţiile. Atunci când faci investiţii, le faci pe 5-10-20 ani.
► Anul trecut am investit aproximativ 40 mil. lei în cea mai nouă fermă a noastră, care a devenit recent operaţională. Şi în prima fabrică de compost, de 1,7 mil. euro. Vom construi a doua fabrică de compost anul acesta.
► Preţul laptelui a fluctuat cu 20% de la un trimestru la altul anul trecut. Livrările noastre au crescut cu 14%, iar anul acesta ne aşteptăm la o creştere de cel puţin 10%.
► Avem investiţii în energie solară, vom instala panouri solare pe trei dintre fermele noastre.
Mihai Tudor, CEO, Simtel Team
► Recomand antreprenorilor să facă pasul către Bursă, nu doar pentru a accesa piaţa de capital, ci pentru că trecerea pe piaţa principală te obligă la o anumită rigoare, să te reinventezi. Lucrul acesta ne ajută să ne devoltăm.
► Este foarte bine să vină cât mai multe companii mari la bursă, dar şi companiile mai mici listate ar trebui să se gândească cum să devină mari.
► Traversăm un context în care companiile care activează în domeniul energiei, tehnologie, digitalizare au parte de un climat favorabil, sunt multe oportunităţi.
► Estimăm investiţii de peste 100 mil. euro în următorii ani, fonduri pe care ne-am propus să le atragem printr-un mix de finanţări.
► Plecăm de la finanţări din surse proprii, din profitul pe care îl investim, şi apoi avem finanţări bancare, o emisiune de obligaţiuni, dar luăm în considerare şi alte instrumente ale pieţei de capital.
► În momentul în care livrezi investitorilor ceea ce ai promis, accesul la finanţare devine mult mai facil, pentru că totul se vede în rezultate.
Mihai Precup, secretar de stat, Cancelaria Prim-Ministrului României
► Am văzut cum piaţa de capital a crescut în ultimii ani, suntem a doua din regiune, după Polonia.
► Mi-aş dori foarte mult să văd şi companii din sectorul privat listate pentru că astăzi peste 44% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de companii care sunt deţinute majoritar de către statul român.
► Dacă ne uităm la companiile la care statul este acţionar semnificativ, vom vedea că peste 60% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de către aceste companii, deci avem nevoie de mai multe companii din sectorul privat.
► Avem nevoie de o mai bună reprezentativitate a sectoarelor de activitate la nivel naţional în piaţa de capital.
► Sunt foarte puţine companii din sectorul agricol, un sector la care România ar trebui să fie o forţă la nivel internaţional.
Luc Vansteenkiste, chairman, EuropeanIssuers
► E clar că acele companii care se uită la proiecte de creştere şi proiecte inovatoare nu se pot baza doar pe bănci. Băncile sunt parteneri buni pentru o serie de nevoi de finanţare ale companiilor, cum ar fi capitalul de lucru sau investiţii de o anumită mărime, dar odată ce vorbim despre un proiect inovator sau proiect puţin mai riscat, evident e clar că trebuie să ne uităm la alte soluţii şi piaţa de capital este una dintre soluţiile logice.
► În Europa este mai dificil şi mai diferit faţă de SUA. În SUA două treimi din nevoile de finanţare ale companiilor sunt organizate prin bursă şi doar o treime prin bănci, în timp ce Europa este invers. Poate aşa se explică de ce SUA în ultimul deceniu a crescut mult mai repede în economie decât Europa.
► În circumstanţele actuale, nicio companie nu mai poate evita să se gândească la varianta finanţării prin bursă.
Daniela Maior (Şerban), president, ARIR & Partner, VERTIK
► Când vine vorba de transpunerea legislaţiei, Europa nu ne-a relaxat de loc, în ultimii ani au fost foarte multe directive care s-au transpus.
► Dacă până acum o majorare de capital pentru o companie listată putea să dureze oriunde între 4 şi 12 luni, acum poate dura câteva săptămâni.
► În ce priveşte egalitatea de gen, companiile listate pe piaţa principală vor trebui să îşi asume obiective de egalitate de gen.
► Transpunerea legislaţiei din Europa este prioritară pentru România şi urmează din acest punct de vedere alte modificări, inclusiv un sistem unic de raportare pentru toate companiile listate, într-un format unic – dar asta vine în câţiva ani de acum încolo.
Daniela Secară, CEO, BT Capital Partners
► Vedem antreprenorii interesaţi de piaţa de capital, în ciuda contextului macro-politic. Avem discuţii cu ei şi vor să fie mult mai bine pregătiţi când ies pe piaţă.
► Nu cred că vom vedea listări până în vară, după alegeri, dar cred că în toamnă vom vedea intrări noi pe piaţă, cu acţiuni, obligaţiuni. Antreprenorii se uită la o alternativă de finanţare.
► Listarea e un drum pe care antreprenorii decid să îl parcurgă, alături de consultanţi. Drumul listării este foarte important. Companiile devin deschise. Majoritatea sunt SRL şi primul pas este să devină SA. Această pregătire trebuie făcută anterior listării.
► Eu sfătuiesc antreprenorii să investească ei la bursă întâi, pentru a vedea tipuri de raportări, cum se poartă un emitent şi apoi să aplice ce văd la companiile lor.
Adrian Racovţă, CEO, Microfruits
► Momentan, facem listare tehnică pe AeRo, dar în 3-6 luni ţintim să ajungem pe piaţa principală şi vom respecta condiţiile de free float de 25%.
► Avem resurse proprii suficiente pentru finanţare.
► Investim o mare parte din profit, lucru pe care l-am făcut în ultimii ani şi care a fost una dintre direcţiile de success pentru business.
► În ultimii 3 ani, am reuşit să dublăm businessul atât la nivelul cifrei de afaceri, cât şi la nivelul profitului, al numărului de angajaţi, etc.
► Listarea la bursă, în afară de provocarea pe care o aduce, vine şi cu un grad de securizare a businessului.
► Pentru noi, securizarea înseamnă să avem acces la un mix de finanţare între reinvestirea profitului, împrumuturi bancare, etc.
► În următorii 3-5 ani, estimăm investiţii de 100 mil. euro în 3 proiecte majore.
Marius Dan, co-fondator, Tudor Tailor
► Pentru noi e momentul listării, suntem o companie românească fondată în 2010, avem 15 ani de activitate şi ne dorim să trecem la nivelul următor, realizând că modelul clasic de autofinanţare sau cu sprijinul băncilor nu este suficient ca să ne îndeplinim obiectivele.
► Cumva, singura formă pe care am identificat-o în ultimii doi ani este să venim către investitori şi să discutăm împreună cu profesionişti şi parteneri.
► Nu ne dorim bani să ne finanţăm activităţile zilnice. Suntem bine în finanţe, dar căutăm o formă de a ieşi din ţară. Acesta este mesajul pe care îl dăm potenţialilor parteneri şi investitori.
► În ultimele trei luni, la noi în companie au fost multe planuri B şi planuri C după ce s-a întâmplat şi în România şi în Statele Unite.
Liviu Sima, cofounder, IT Genetics
► Suntem într-un process de listare, la momentul de faţă estimăm un calendar cam de şase luni în care vom derula un plasament privat. Am ales bursa pentru că ni se pare cea mai potrivită variantă de finanţar pentru compania noastră.
► Vom face o majorare de capital social, căutăm să ridicăm în jur de 3 milioane de euro, pe care îi vom investi în direcţiile noastre de creştere.
► Compania a crescut foarte bine, de 10 ori în ultimii 10 ani, de la 2 milioane de euro la 20 de milioane de euro cifră de afaceri şi ne propunem ca în următorii 10 ani să mai creştem de 10 ori. Asta e ţinta noastră şi de aici şi nevoia de capital.
► Iniţial am pornit cu varianta de a lista doar compania principală, dar anul trecut ne-am decis să consolidăm toate cele şapte companii din grup şi să listăm grupul ITG.
Dan Paul, preşedinte, Asociaţia Brokerilor
► Pentru compania Microfruits facem o listare tehnică la început pe AeRO şi în şase luni ne-am propus să trecem pe piaţa principală.
► Nu îmi place negativismul acesta cum că nu ar fi un moment bun pentru listări din cauza mediului politic. Nu ştiu de ce tot invocaţi mediul politic. Face preşedintele listări? Nu, e o marotă în România, mereu ne raportăm la alegeri.
► Acum este momentul pentru listări. Când să facem listări? Când piaţa e supraevaluată, să cumpere sus investitorii şi apoi să cadă piaţa? Nu. E cel mai bun moment. Ne încurcă oarecum Fidelis pentru că blochează mulţi bani de la investitori, ne încurcă şi alte lucruri în piaţă, în special birocraţia de la Bruxelles.
► Eu sunt un fan al acţiunilor. Cred că ar trebui să vorbim mai puţin în România despre active crypto, noi nu ştim bine să tranzacţionăm nici acţiuni. Până la active crypto trebuie să mai treacă 50 de ani.
