Compania Hidroelectrica aşteaptă finalizarea ultimelor şase procese pe rol cu traderii de energie pentru a accelera procesul de listare duală la bursă, la Londra şi Bucureşti, metoda aleasă fiind majorarea de capital, prin care va fi vândut un pachet de 15% din acţiunile deţinute de statul român. Există şi varianta prin care statul să vândă direct un pachet de acţiuni şi să ia banii.
Instanţa a decis marţi ieşirea din insolvenţă a companiei, după patru ani de la una din cele mai controversate decizii luate de un guvern, care a stârnit revolta bancherilor şi a „băieţilor deştepţi“ din energie.
„Pregătirea listării la bursă a început anul trecut, în septembrie, «facem curăţenie în cămara» companiei. Promovarea companiei la Londra şi New York a început tot anul trecut. Este un challenge mare pentru management dar şi pentru minister, fiind un interes mare de la investitorii de afară“, a spus la ZF Live Karoly Borbely, director de strategie şi guvernanţă corporatistă la Hidroelectrica.
Raportat la nivelul EBIDTA, compania ar avea o valoare de 3,5 miliarde euro, dar reprezentantul producătorului de energie spune că este riscant să faci evaluări înainte de listare.
„Vom vedea cât scoatem pe piaţă după reacţia la roadshow-urile organizate de consorţiu, înainte de a stabili preţul. Consorţiul va veni cu 80-85% angajamente ferme de la fondurile de investiţii. Cred că 15% ar fi rezonabil, deci să ia statul 500 mil. euro“.
Potrivit unei hotărâri de guvern aprobate în 2013, compania va fi listată în sistem dual, la bursele de la Londra şi Bucureşti, procesul fiind coordonat de un consorţiu condus de Morgan Stanley. Karoly Borbely a precizat că pe perioada insolvenţei contractul încheiat cu consultantul a fost suspendat, dar şi-a reintrat în drepturi în acest an, existând în prezent discuţii săptămânale în vederea pregătirii listării.
Data exactă a listării va fi propusă de consorţiu şi aprobată de guvern, existând şanse, mici, ca operaţiunea să aibă loc în acest an.
„Dacă până în 15 septembrie se închid cele 6 apeluri la procesele cu băieţii deştepţi şi se pronunţă pozitiv instanţa privind ieşirea din insolvenţă, avem timp până la mijlocul lunii noiembrie“.
Metoda de listarea aleasă în urmă cu trei ani face ca banii obţinuţi să rămână în companie, dar în prezent au loc discuţii legate de planul de business pe următorii cinci ani, inclusiv oportunitatea ca fondurile să ajungă în bugetul Ministerului Energiei, care deţine 80% din companie.
În primul trimestru al anului Hidroelectrica a înregistrat o cifră de afaceri de 748 de mil. lei, cu 200 de milioane de lei mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului 2015, adică în scădere cu 21,1%. Anul trecut, Hidroelectrica a înregistrat un business de 3,18 miliarde de lei şi un profit net de 906 milioane de lei. Compania mai avea circa 3.500 de oameni.
Hidroelectrica şi-a rambursat 95% din datoriile către bănci şi dispune de peste 200 milioane euro în conturi. Planurile de investiţii ale companiei vizează doar activele care generează profit, venituri, „lucrările complexe, moştenite din trecut“ fiind oprite.
În ceea ce priveşte piaţa, Karoly Borbely atrage atenţia că producătorii români ar trebui să aibă echipe de trading şi să vândă energia şi pe pieţele externe, ceea ce presupune să crească eficienţa şi să aibă preţuri competitive.
„Noi am produs megawattul cu 116 lei anul trecut, iar în piaţă era 174 lei, 164 lei anul acesta. Trebuie să produci eficient, să vinzi la export. ANRE ne-a cerut să vindem doar pe OPCOM şi ne-a amendat. Pe OPCOM vin traderii şi cumpără, ei fac cel mai mare profit acum. Noi nu putem vinde direct afară“.
În prezent, circa 40 de companii activează pe zona vânzărilor de energie. Capacitatea de producere a energiei se ridică undeva la 15-16.000 megawaţi, în timp ce consumul la jumătate.
„Nuclearelectrica şi Hidroelectrica pot vinde afară la preţuri competitive azi. Tendinţa este să scadă preţurile, mai ales că în România nu vedem o creştere a consumului de energie“. Un avantaj al pieţei locale îl constituie însă mixul foarte echilibrat de energie. Potrivit managerului de la Hidroelectrica, marţi dimineaţă 52% din necesarul de energie venea de la hidro, 28% din cărbune, 11% hidrocarburi, iar eolienele aveau o pondere foarte mică.
