♦ În sănătate, schimbarea se măsoară în pacienţi trataţi şi în vieţi salvaţi, iar rezultatul unei investiţii în infrastructura medicală se vede în timp ♦ Pe lângă construcţia efectivă a clădirilor, provocarea constă şi în formarea echipelor de medici, asistente şi personal auxiliar.
România trece printr-o perioadă de investiţii majore în infrastructura spitalicească, în contextul unor proiecte finanţate din PNRR şi prin instituţii financiare internaţionale.
Două mari unităţi medicale publice, Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală şi Neurochirurgie din Cluj şi noul centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş, au fost inaugurate deja la final de august. Alte două investiţii majore, Centrul de Mari Arşi de la Timişoara dar şi cel din Târgu-Mureş, se apropie de recepţie. În total, cele patru proiecte reprezintă investiţii de 360 de milioane de euro şi marchează unul dintre cei mai importanţi ani pentru infrastructura medicală publică din România. Sunt spitale construite de la zero pentru tratarea unor dintre cele mai complexe patologii, precum neurochirurgia, bolile cardiovasculare şi arsurile severe. Mai mult, pe listă sunt şi extinderile unor spitale existente din ţară, unde s-a făcut recepţia lucrărilor de construcţie.
La Cluj-Napoca, Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală şi Neurochirurgie, finalizat şi recepţionat la finalul lunii august, o investiţie de 45 de milioane de euro, reprezintă una dintre cele mai importante dezvoltări recente ale infrastructurii medicale publice din Transilvania. Noua unitate are peste 100 de paturi, şase săli de operaţie şi o sală hibridă, precum şi echipamente moderne de imagistică, inclusiv RMN, CT şi angiograf.
