Business Construct

Are anul semne bune?

Are anul semne bune?

Autor: Ioana David

24.11.2011, 00:03 538

Investiţiile anunţate de către companiile de prelucrare a lemnului vor impulsiona o piaţă care deja trece de 1 mld. euro anual, dacă se iau în calcul numai rulajele de anul trecut ale celor mai mari cinci jucători de pe piaţă, aşa cum reiese dintr-o analiză a datelor raportate la Registrul Comerţului.

Susţinute în special de export, dar şi de piaţa internă, afacerile unor firme precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan sau Egger sunt din ce în ce mai vizibile în economie, cele trei firme ocupând locurile 28, 49, respectiv 75 în topul exportatorilor din prima parte a acestui an, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Totodată, Holzindustrie Schweighofer se află şi în topul primelor zece companii din economie cu cele mai mari profituri de anul trecut, în timp ce Kronospan a anunţat că în primele nouă luni ale acestui an, per total produse, vânzările au fost mai mari cu 10% comparativ cu intervalul similar din 2010.

Pariu pe construcţii. "Pe termen mediu şi lung, piaţa construcţiilor din România rămâne cea mai promiţătoare din Europa. Aceasta s-a menţinut chiar şi în criză la valori apropiate de 10 miliarde de euro. Pentru anul 2012 se estimează investiţii în proiecte mari de infrastructură, precum şi derularea unor proiecte europene importante, alături de creşterea sectorului rezidenţial", spune Oana Bodea, reprezentantul companiei Kronospan.

Grupul austriac este prezent în România în trei zone, Braşov, Sebeş şi Constanţa, cea mai mare firmă fiind producătorul de plăci din lemn Kronospan din judeţul Alba.

Grupul şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290 de milioane de euro pentru operaţiunile din Braşov şi Sebeş, în creştere cu aproximativ 10% comparativ cu 2010, potrivit unor informaţii anterioare, iar estimările sunt de continuare a trendului ascendent.

"Am finalizat bugetul pentru anul viitor şi am luat în calcul o creştere de 10% pentru Kronospan în România. (...) Pentru finalul anului 2011 dorim să investim în mărirea capacităţii de producţie a fabricii OSB de la Braşov", a mai spus Oana Bodea, fără a preciza valoarea viitoarei investiţii. Kronospan produce la Sebeş PAL (plăci aglomerate din lemn), capacitatea anuală fiind de 840.000 de metri cubi, şi MDF (medium density fibreboard), iar în acest caz capacitatea este de 384.000 de metri cubi.

Oana Bodea, Kronospan: Pe termen mediu şi lung, piaţa construcţiilor din România rămâne cea mai promiţătoare din Europa. Aceasta s-a menţinut chiar şi în criză la valori apropiate de 10 miliarde de euro. Pentru 2012 se estimează investiţii în proiecte mari de infrastructură, precum şi derularea unor proiecte europene importante, alături de creşterea sectorului rezidenţial.Fabrica din judeţul Alba a fost cumpărată în 2004 de la grupul Frati, într-o tranzacţie estimată la vremea respectivă la 250 de milioane de euro. Grupul a derulat şi investiţii greenfield, la Braşov, unde în decembrie 2009 a fost inaugurată în urma unei investiţii de 200 de milioane de euro o facilitate de producţie de OSB (plăci din fibre orientate) şi PAL. Austriecii au ajuns unul dintre cei mai mari exportatori din domeniul prelucrării lemnului după ce în anul 2010 livrările externe s-au ridicat la peste 200 de milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor anterioare furnizate de companie.

Kronospan estimează că în 2012 cererea atât pentru piaţa internă, cât şi la export se va menţine constantă, iar compania intenţionează să lanseze noi produse, respectiv noi decoruri pentru plăcile pe bază de lemn PAL şi MDF pentru industria mobilei. Kronospan a lansat şi o placă OSB Superfinish Eco, pentru construcţiile ecologice din lemn.

Cei trei mari jucători austrieci, Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger, au rulaje cumulate de peste şapte sute de milioane de euro pe piaţa locală, care reflectă investiţiile făcute.

Egger are spre exemplu proiecte în derulare anunţate anul trecut de 150 mil. euro într-o fabrică de OSB, dar şi un proiect de 58 mil. euro pentru realizarea unei instalaţii de adezivi şi a unei centrale pe bază de biomasă.

Harvard, surpriza anului. Faptul că industria lemnului este atractivă pentru investitori o arată şi faptul că universitatea Harvard are indirect afaceri în România. Fondul de investiţii Phemus Corporation, înregistrat la aceeaşi adresă cu Harvard Management Company, entitate a universităţii americane Harvard, este cel mai mare proprietar străin de pă­duri de pe piaţa locală, dar deţine în România şi o fabrică de placaje din lemn cu afaceri de 7 milioane de euro anul trecut.

În toamna acestui an au apărut pentru prima dată în presă informaţii legate de operaţiunile cu lemn de pe piaţa locală ale fondului de investiţii al universităţii americane Harvard, după ce în primăvară apăruse informaţia conform căreia Phemus Corporation este cel mai mare proprietar străin de păduri din România, potrivit datelor de la Ministerul Mediului, având un portofoliu de 35.000 ha de păduri prin intermediul firmei Scolopax din Focşani.

Astfel, Phemus Corporation procesează lemnul pe care îl recoltează în România într-o fabrică operată prin intermediul firmei Romply Merops, înregistrată în Bucureşti.

Valerian Solovăstru, directorul general al Romsilva: Romsilva nu a fost niciodată pe pierderi. Poate că nu avem un profit spectaculos, dar este profit.Profit de numai 0,2 mil. euro. Romsilva, o companie de stat care perpetuează acelaşi model de business în ultimii 20 de ani, administrează 3,4 milioane de hectare de pădure din proprietatea publică a statului şi 1,1 milioane de hectare proprietate privată a autorităţilor locale sau a persoanelor fizice.

Regia poate fi considerată cea mai valoroasă companie din România, ţinând cont de valoarea pădurilor pe care le administrează, dar a avut anul trecut un profit net de numai 0,2 milioane de euro.

"Romsilva nu a fost niciodată pe pierderi. Poate că nu avem un profit spectaculos, dar este profit", spune Valerian Solovăstru, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Rom­­silva, văzând ju­mă­ta­tea pli­nă a paharului atunci când co­men­­­tează rezul­ta­tele anului 2010.

Solovăstru spune că anul trecut rata profitului brut a fost de 2,3%, iar anul acesta şi-a bugetat o rată de 5,6%. Net însă, marja de profitabilitate a companiei este de 0,07%, în ciuda faptului că şeful Romsilva spune că piaţa lemnului este foarte bună în acest an, iar preţul la care Regia vinde lemnul a crescut la circa 116 lei pentru un metru cub, faţă de 90 de lei anul trecut.

O mare diferenţă faţă de companiile austriece active în această piaţă este legată de faptul că Romsilva nu prelucrează lemnul aproape deloc, astfel că preţurile obţinute sunt mult mai scăzute, dar nici nu a investit sute de milioane de euro în fabrici care să afecteze marjele de profitabilitate în perioada de amortizare.

Întrebat despre preţul la care evaluează un hectar de pădure, Solovăstru spune că deşi are informaţii că s-au vândut păduri şi cu 500 de euro hectarul, dacă ar fi să ia o valoare medie, aceasta ar fi în jurul a 3.500 de euro la hectar.

În aceste condiţii, cele 3,4 milioane de hectare ale Romsilva pot fi evaluate la aproape 12 miliarde de euro, dar profitul net al companiei s-a subţiat simţitor în ultimii ani, în ciuda faptului că procesatorii de lemn au venit mult mai aproape cu fabricile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO