Business Construct

Astăzi se aşteaptă sentinţa în dosarul Hrebenciuc, una dintre cele mai mari acuzaţii de fraudă cu retrocedări ilegale de păduri din istoria României. Prejudiciul trece de 300 mil. euro

Viorel Hrebenciuc

Viorel Hrebenciuc

Autor: Roana Rotaru

09.03.2018, 00:05 2673

Astăzi deputatul Viorel Hrebenciuc îşi va afla sentinţa într-una din cel mai scadaloase fraude privind retrocedările ilegale de păduri, un dosar cu un prejudiciu de circa 304 mil. euro, o sumă cât bugetul oraşului Timişoara în 2018.

Dimensiunea acestui dosar nu este redată doar de suprafaţa imensă retroce­dată ilegal, 43.227 de hectare de pădure din judeţul Bacău, ci şi de persoanele acuzate, nume sonore din politică, precum senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc, fostul ministru al justitiei  Tudor Chiuariu, fostul director general al Romsilva - Adam Crăciunescu, judecătorul Ordog Lorand Andras şi alţii.

Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hreben­ciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia.

Cum s-a ajuns să fie fraudată retrocedarea a 43.000 hectare de pădure?

Contra unor sume de bani şi folosindu-se de relaţiile pe care le aveau, cei implicaţi în dosar au căutat oameni politici dispuşi să facă abuz de influenţa lor, dar şi funcţionari publici care să-i ajute să intre în posesia pădurilor, acuză DNA.

Deputatul Viorel Hrebenciuc, pe atunci preşedintele Camerei Deputaţilor, ar fi acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău, pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure.

În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc ar fi urmat să primească 12.000 de hectare.

Judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna a luat decizia de retrocedare în schimbul unei mite de 20.000 de euro primite de la Ioan Adam, acuză DNA.

Cele 43.000 de hectare pot genera venituri anuale de minimum 15 mil. euro

Cele 43.227 de hecatre de pădure din judeţul Bacău, care au fost retrocedate ilegal familiei Sturdza în dosarul Hreben­ciuc, ar fi putut genera companiei de stat Romsilva venituri anuale de 15 mil. euro din exploatarea forestieră, potrivit specialiştilor din piaţă.

Legal, pe toată durata procesului, exploatările forestiere au fost sistate pe suprafaţa terenurilor forestiere aflate în litigiu.

„La un calcul estimativ de 5 metri cubi de lemn care pot fi recoltaţi anual de pe un hectar de teren forestier, din cele 43.000 de hectare de pădure se poate extrage anual un volum de lemn de peste 200.000 de metri cubi. La un preţ minim de 70 de euro pentru un metru cub de lemn, reiese că pădurea din Bacău, în cel mai pesimist scenariu şi la cel mai mic preţ de valorificare a lemnului, poate produce un venit anual de 15 milioane de euro”, a declarat pentru ZF Andrei Ciurcanu, Head of Investigations, în cadrul ONG-ului de mediu Agent Green.

Romsilva, partea vătămată în acest dosar, compania de stat care administrează jumătate din pădurile României, spune că s-a folosit de toate căile legale pentru a păstra terenurile forestiere.

Aceasta situaţie este puţin probabilă având în vedere că în acest dosar a fost implicat şi Adam Crăciunescu, un fost director general al Romsilva, care i-a interzis juristei Romsilva, Alina Suciu, să protejeze interesele instituţiei.

„Romsilva oferă întreg sprijinul în anchete ale magistraţilor, însă nu comentează decizii ale acestora. Atunci când au existat suspiciuni că retrocedările nu au bază legală sau interesele statului sunt prejudiciate, Romsilva a uzat de toate căile legale pentru a păstra în proprietatea publică a statului suprafeţele de fond forestier aflate în litigiu”, spun reprezentanţii instituţiei.

Reprezentanţii ONG-ului de mediu Agent Green spun că retrocedările ilegale au fost posibile tocmai pentru că legea a fost cencepută în aşa fel încât să permiă astfel de abuzuri.

 

„Legislaţia retrocedărilor a avut breşe. Unele articole de lege au fost creionate tocmai pentru a permite abuzuri şi pentru a oferi posibilitatea unor falşi moştenitori să intre abuziv în posesia a mii de hectare de pădure (...) Legea 165/2013 poartă semnătura lui Viorel Hrebenciu, care ocupa la acea vreme funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor.Forma iniţiatorului este semnată de prim ministrul de atunci, Victor Ponta, ginerele lui Ilie Sârbu”, spun reprezentanţii ONG-ului de mediu Agent Green.

Procurorul DNA care se ocupă de acest dosar a cerut pedepse maxime cu executare pentru toţi inculpaţii. Viorel Hrebenciuc riscăsă facă12 ani de închisoarea în dosarul retrocedărilor.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO