Business Construct

Business Magazin. Care sunt pierderile înregistrate de antreprenorii şi directorii din construcţii: întâlniri faţă în faţă, încrederea în autorităţi, deplasările. Cum se mai fac bani în construcţii

Autor: Alina-Elena Vasiliu

11.10.2020, 20:01 649

De cealaltă parte, criza generată de Covid-19 le-a arătat companiilor că pot fi flexibile, adaptabile, că pot economisi timp prin organizarea întâlnirilor şi a şedinţelor online. În plus, a accelerat digitalizarea, aflată de multă vreme pe lista de lucruri de făcut şi a impulsionat extinderea spaţiilor de depozitare, odată cu avântul comerţului online.

Întâlnirile faţă în faţă, încrederea în autorităţi, deplasările – sunt printre lucrurile a căror pierdere o regretă cel mai mult antreprenorii şi executivii din construcţii, în ultima jumătate de an, de când coronavirusul a schimbat complet modul în care se face business în România şi în lume.

De cealaltă parte, criza generată de Covid-19 le-a arătat companiilor că pot fi flexibile, adaptabile, că pot economisi timp prin organizarea întâlnirilor şi a şedinţelor online. În plus, a accelerat digitalizarea, aflată de multă vreme pe lista de lucruri de făcut şi a impulsionat extinderea spaţiilor de depozitare, odată cu avântul comerţului online.

„Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global”, spune Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide.

Business Magazin a întrebat zece companii din domeniul construcţiilor care sunt pierderile şi care sunt câştigurile de pe urma crizei Covid-19. Răspunsurile lor reflectă, practic, modul în care fiecare a ştiut să se adapteze contextului.

 

Cât se câştigă în construcţii

Salariul mediu net din construcţii din iulie 2020 l-a depăşit cu 5% pe cel din aceeaşi lună a anului trecut, situându-se la 3.181 de lei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Avansul este însă mai mic faţă de cel al salariului mediu net per total economie, care a crescut cu 8% în acelaşi interval.

Deşi media lunii iulie 2020 este printre cele mai mari de la începutul anului trecut încoace, nivelul a fost depăşit în decembrie 2019, când câştigul salarial mediu net în construcţii a fost de 3.195 de lei.

Diferenţa dintre salariul mediu net din construcţii şi cel din total economie se menţine, de la începutul lui 2020, între 5 şi 7%, în condiţiile în care, în ianuarie 2019, ajunsese la 9%. Spre comparaţie, în 2010, venitul mediu net din construcţii era cu 25% mai mic decât cel din economie.

În ultimii zece ani, salariul mediu din construcţii – atât brut, cât şi net – aproape s-a triplat, potrivit unei analize ZF. Creşterea a venit mai ales după ce, începând cu anul 2019, salariile din domeniul construcţiilor s-au majorat, pe fondul prevederilor ordonanţei de urgenţă 114/2018, printre măsurile căreia s-a regăsit obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care a avut de suferit în ultimii ani şi unde investiţiile au frânat.

 
 

Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Electric Plus (Barrier) din Bacău:

Lipsa predictibilităţii reprezintă cel mai mare câştig şi, în acelaşi timp, este cea mai mare pierdere.

 
 

Emil Goţa,  directorul general al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

Cea mai mare pierdere este faptul că suntem mult limitaţi din punctul de vedere al mobilităţii. Întâlnirile de afaceri faţă în faţă, care sunt reţeta colaborărilor reuşite, sunt în cea mai mare parte amânate. Încercăm să ne adaptăm la condiţiile date, comunicând mai mult online sau telefonic. Însă sperăm să revenim la normal cât mai repede.

Noi am beneficiat de pe urma schimbării comportamentului oamenilor în această perioadă. A apărut necesitatea petrecerii timpului în aer liber, iar în aceste condiţii oamenii au ajuns să pună mai mare accent pe modul în care arată curtea lor.

 
 

Alexandra Chirica, directorul de strategie şi marketing al producătorului de vopsele Fabryo:

 

Diminuarea predictibilităţii pieţei este un element care ne preocupă, dar care ne ajută pe de altă parte, antrenându-ne capacitatea de adaptare.

Cel mai mare câştig este că am lucrat împreună toată echipa pentru a găsi soluţii, am fost flexibili şi inovativi şi am implementat foarte rapid măsurile pentru a nu ne diminua capacitatea operaţională şi pentru a asigura un nivel decent de servicii pentru clienţii noştri.

 
 

Bogdan Roman, directorul general al producătorului de mortare uscate şi tencuieli Hasit România:

Pierderi în ceea ce priveşte afacerea încă nu am înregistrat, se pare că sectorul construcţiilor încă aşteaptă efectele pandemiei. Efectele negative vor veni, aceasta este părerea mea, şi acestea vor fi de scurtă durată, generate doar de atitudinea precaută pe care o au acum investitorii, adică să nu angajeze bani în noi investiţii până nu văd cum evoluează situaţia cu pandemia. Totuşi, e o mare deosebire faţă de criza din 2009, pentru că acum banii chiar există. Pe de altă parte, nevoia oamenilor de spaţii locative rămâne viguroasă, nu a dispărut odată cu intrarea în scenă a coronavirusului.

Câştig poate fi doar faptul că putem spune că am trăit-o şi pe asta.

 
 

Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide:

Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global.

Ca elemente pozitive, văd o creştere masivă a cererii de spaţii de depozitare, pe fondul unei accelerări a comerţului online şi o relocare rapidă a centrelor de producţie dinspre Orient înapoi în Europa şi, de ce nu, poate chiar în ţările din zona noastră.

 
 

Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperişuri, hale metalice şi sisteme HVAC Lindab România:

Lipsa contactului direct sau diminuarea serioasă a acestuia în relaţia cu angajaţii şi partenerii Lindab este o pierdere serioasă, din punctul meu de vedere. Colegii mei împărtăşesc aceeaşi opinie atât în ceea ce priveşte relaţiile din interiorul echipei Lindab, cât şi atunci când vorbim despre relaţii de afaceri cu dealerii, distribuitorii, montatorii, constructorii, antreprenorii sau furnizorii de produse şi servicii cu care colaborăm.

Însă, pentru că aspectele mai puţin bune se compensează cu lucruri pozitive, am reuşit, în perioada pandemiei, să conving majoritatea colegilor mei manageri că angajaţii Lindab sunt de încredere şi că îşi pot face treaba foarte bine, fără să fie monitorizaţi fizic, îndeaproape.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO