Georgică Cornu, omul de afaceri care controlează grupul Izometal Confort, din care face parte şi constructorul timişorean Confort, este în firmă de dimineaţă până la 7-8 seara.
Nu scapă din ochi niciuna dintre firmele sale, deşi grupul Izometal Confort, cu circa 2.000 de angajaţi, desfăşoară mai multe tipuri de activităţi, în domenii din cele mai diverse, de la construcţii, imobiliare, retail şi servicii alimentare până la mass-media.
Care este însă povestea acestui om de afaceri timişorean, care a pus pe picioare un grup cu afaceri de sute de milioane de euro?
Cornu, 56 de ani, a terminat Facultatea de Electrotehnică, dar şi Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara. Revoluţia l-a prins lucrând la Întreprinderea de Aparate Electrice din Timişoara. "Am fost singurul şef de serviciu care a rămas pe post, iar după un an am ajuns director comercial. Nu am fost foarte mulţumit cu această funcţie pentru că trebuia să mint că nu se fac disponibilizări şi că se asigură salariile, or, acest lucru nu se întâmpla, astfel că am plecat la fosta fabrică de autoturisme din Timişoara, tot ca director comercial, unde am stat încă un an", îşi aminteşte antreprenorul timişorean.
În condiţiile în care România încerca în acei ani să facă trecerea spre economia de piaţă, iar din ce în ce mai mulţi români încercau marea cu degetul intrând în sectorul privat şi înfiinţând diferite firme, Cornu a decis să facă acelaşi pas.
"În 1993 am intrat în activităţi private, în condiţiile în care soacra mea deţinea un cafe-bar, şi am început să facem şi distribuţie pentru fabrica de ţigarete din Timişoara. Ulterior, împreună cu alţi trei asociaţi, am înfiinţat Izometal, cu activităţi în comerţ", îşi aminteşte Cornu despre primele încercări ale sale de a intra în sectorul privat.
A intrat în construcţii acum 11 ani
Până la momentul intrării pe piaţa construcţiilor prin intermediul firmei Confort au mai trecut însă câţiva ani. Abia în 2000 a cumpărat de la Fondul Proprietăţii de Stat un pachet de 35% din acţiunile firmei Confort SA, pentru suma de trei miliarde de lei vechi.
"Firma nu mai putea lucra pentru că nu mai avea bani pentru a supravieţui şi avea interdicţie de a lucra în Timişoara. Singurele lucrări pe care le mai avea erau la Făgăraş, unde trebuia să realizeze termoficarea oraşului. După ce am cumpărat participaţia de 35%, am constatat că firma nu poate funcţiona aşa, astfel că din discuţiile cu Fondul Proprietăţii de Stat, care a zis că nu vrea să investească bani în societate, mi s-a aprobat să fac nişte majorări de capital. Ulterior, am terminat lucrările de la Făgăraş, am terminat şi lucrările din Timişoara pe care firma nu le finalizase şi am încercat să remediem lucrurile făcute necorespunzător."
Nu au fost deloc momente uşoare pentru omul de afaceri timişorean, care a fost nevoit să repună pe picioare o companie cu probleme destul de mari. Mai mult, o altă problemă a fost cu angajaţii companiei, de care trebuia de asemenea să se ocupe. "Îmi aduc aminte că atunci când am cumpărat Confort a avut loc o adunare generală şi după ce aceasta s-a terminat, în curte stăteau angajaţii plângând şi spunându-mi să nu-i dau afară. O parte dintre ei sunt şi acum angajaţi", susţine Cornu.
Deşi firma Confort este pilonul principal al grupului de firme Izometal Confort, şi celelalte companii din grup sunt piese importante pe tabla de şah a businessului controlat de omul de afaceri timişorean.
"Confort a fost una dintre cele şapte societăţi rezultate din Antrepriza Timişoara, iar din ce ştiu eu, este singura care funcţionează acum, celelalte ori s-au desfiinţat, ori sunt pe cale să se desfiinţeze. De-a lungul timpului am cumpărat mai multe societăţi, iar acum avem activităţi în mai multe domenii, de la comerţ, tipografie, până la mass-media şi construcţii", povesteşte Cornu.
Avans de peste 40% anul trecut
Confort a reuşit anul trecut să urce pe poziţia a doua în topul celor mai mari constructori români după cifra de afaceri, în condiţiile în care a înregistrat un business total de 178,8 milioane de euro, în creştere cu 43,7% faţă de anul anterior, potrivit calculelor Business Construct pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Marja de profit a fost de doar 2%, deşi profitul a crescut în 2010 cu 48%, până la 3,7 milioane de euro.
Ce spune Cornu despre marjele de profit uriaşe, de 30% uneori, pe care unii constructori reuşesc să le înregistreze chiar şi pe timp de criză?
"Pe lucrări de construcţii, cum facem şi noi, nu poţi depăşi o marjă de profit de 10%. Există nişte venituri şi nişte cheltuieli care nu-ţi permit să ai mai mult. 10% chiar e foarte mult, în condiţiile în care statul nu plăteşte la timp, iar firmele sunt nevoite să-şi asigure singure finanţarea. Mai mult, firmele plătesc şi dobânzile aferente creditelor pe care le fac. Spre exemplu, noi plătim lunar circa 3 milioane de lei pentru rate şi dobânzi", explică Cornu.
Şi nu sunt puţine creditele pe care compania Confort a fost nevoită să le contracteze în ultimul an pentru a-şi duce mai departe lucrările. Potrivit informaţiilor publicate în august în Monitorul Oficial,
ultimul împrumut luat de constructorul timişorean s-a ridicat la 10 milioane de euro, creditorul fiind Banca Comercială Română.
Printre garanţiile depuse de companie pentru acest împrumut, contractat pe o perioadă de 12 luni, se numără şi o garanţie de stat de 8 milioane de euro de la EximBank, precum şi contracte încheiate cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România sau Consiliul Local Arad.
De altfel, Confort a mai contractat în 2010 de la Bancpost două linii de credit de tip revolving în valoare cumulată de opt milioane de euro, iar în 2011 a mai luat un credit de circa 12 milioane de euro de la EximBank pentru finanţarea necesităţilor de capital de lucru. În total, în ultimul an compania a accesat credite de 30 de milioane de euro.
"Firmele private care lucrează cu statul şi care nu sunt «de partid» au ajuns să finanţeze statul. Iar statul face cel mai mare rău, în condiţiile în care dă legi şi e primul care nu le respectă şi calcă în picioare societăţile private, care sunt pâinea şi cuţitul în economie", spune Cornu.
Lucrări mici şi multe
Cei mai mari constructori români au profiluri pe cât de bine conturate, pe atât de diferite: Hidroconstrucţia, firmă controlată de management şi asociaţia salariaţilor, se ocupă în special de lucrări cu specific hidroenergetic; Spedition UMB şi Tehnostrade (Dorinel Umbrărescu) fac autostrăzi şi drumuri naţionale, Romstrade (Nelu Iordache) reabilitează şi modernizează drumuri naţionale, în timp ce Bog'Art (Raul Doicescu) ridică în special clădiri de birouri.
Pe de altă parte, compania Confort este cunoscută pentru lucrările de reabilitări de drumuri din Banat. Printre cele mai recente contracte câştigate de Confort se numără reabilitarea unor drumuri judeţene din Arad, în consorţiu cu ICIM Arad (controlată de Cristi Burci), pentru suma de 45,3 milioane de lei (10,5 milioane de euro) fără TVA.
De asemenea, compania a mai primit la finalul lunii iunie un contract de 97,1 milioane de lei (23,1 milioane de euro) fără TVA pentru reabilitarea unui drum judeţean ce leagă judeţele Mehedinţi şi Dolj. În afară de contractele pentru drumuri, Confort a câştigat la finalul anului trecut şi reabilitarea Muzeului Regiunii Porţile de Fier din Drobeta-Turnu Severin, cu o valoare de 36,7 milioane de lei (8,7 milioane de euro), unde va realiza operaţiuni de restaurare şi reconstrucţie a unor structuri.
"La noi în România există ideea aceasta că dacă lucrezi cu statul eşti corupt. Or, nu e chiar aşa, depinde de la caz la caz. Am fost supărat de multe ori pentru că am fost inclus în aceeaşi oală cu alţi oameni de afaceri care au făcut la rândul lor majorări de capital la firme în cadrul cărora au cumpărat participaţii, dar care s-au axat mai mult pe câştig", explică antreprenorul timişorean.
El spune că este optimist şi ambiţios şi că încă are speranţe în economia de piaţă, deşi ceea ce se întâmplă în România din punct de vedere economic este "total anormal".
A simţit criza
Cum a reuşit antreprenorul timişorean să depăşească perioada de turbulenţe ce a dat peste cap economia românească în ultimii ani?
"De-a lungul crizei, am avut mai multe momente de cumpănă, mai ales că am intrat în proiecte destul de importante, însă faptul că grupul de firme este foarte bine integrat şi că am investit în dotare ne-a ajutat să depăşim momentele grele. Practic acesta a fost secretul nostru pe timp de criză". Un secret care a ajutat compania să îşi majoreze afacerile cu peste 40% în 2010 faţă de 2009. Însă nu singurul. Cornu a decis să ia măsuri "anticriză" chiar înainte ca în România să se manifeste primele turbulenţe economice, la finalul lui 2008.
"La mijlocul anului 2008, am simţit pentru prima oară că lucrurile nu mai merg bine, însă atunci toată lumea spunea că nu e criză, că şi economia, şi sistemul bancar sunt stabile. În 2008 am concediat 1.000 de oameni la nivel de grup, iar când la televizor auzeam că lucrurile merg bine, deja începusem să-mi fac idei că poate nu sunt suficient de capabil pentru a conduce firmele", îşi aminteşte Cornu.
Primele semne ale recesiunii au apărut imediat după căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, care a dat peste cap economia americană, iar ulterior, ca într-un joc de domino, a produs grave turbulenţe în întreaga economie mondială. "În februarie 2009, când s-a dovedit că de fapt criza nu era un miraj, am văzut că avusesem dreptate. Ceea ce se spusese despre stabilitatea economiei era o minciună, iar atunci m-am felicitat că am luat măsurile respective. Am trecut la limită de criză, dar am avut ambiţia să merg mai departe", explică Cornu.
Motiv pentru care în perioada de criză a reuşit să angajeze jumătate din personalul la care renunţase în 2008, însă tot răul spre bine, având în vedere că a adus la firmele sale oameni cu productivitate mai ridicată. "În anii 2009-2010 am reuşit să mai angajăm încă 500 de oameni la nivel de grup, însă a fost mai bine pentru că am angajat oameni calificaţi. În 2008-2009 se găsea greu forţă de muncă, trebuia să dai salarii mari care nu erau neapărat corelate cu calitatea angajaţilor", susţine omul de afaceri timişorean.
Tot pentru a creşte, dar şi pentru a-şi integra şi mai mult afacerile, Cornu a făcut în ultimii ani o serie de achiziţii din dorinţa de a dezvolta activităţile grupului Izometal.
Spre exemplu, în 2008 a preluat un pachet de 33% din acţiunile companiei arădene ICIM pentru patru milioane de euro, potrivit informaţiilor Business Construct. ICIM este una dintre cele mai mari societăţi private de construcţii şi montaj integral cu sediul central în Arad. De asemenea, Cornu a mai cumpărat în 2007, pentru circa 750.000 de euro, pachetul majoritar de acţiuni al SC Conar SA.
În topul "greilor" din construcţii
Firma timişoreană a devenit anul trecut ocupantul poziţiei secunde în topul celor mai mari constructori cu capital românesc în funcţie de cifra de afaceri, după liderul Hidroconstrucţia, care a revenit pe prima poziţie cu afaceri de peste 232 milioane de euro. Compania controlată de Georgică Cornu a reuşit să-şi majoreze cifra de afaceri cu aproape 44%, până la 178,8 milioane de euro, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.
Confort este o firmă cu profil uşor atipic, în condiţiile în care nu a câştigat lucrări de anvergură pentru construcţia de autostrăzi, spre exemplu.
De asemenea, o trăsătură care o deosebeşte faţă de alţi mari constructori locali se regăseşte în poziţionarea sa în vestul ţării, în condiţiile în care topul celor mai mari zece constructori cu capital autohton, care anul trecut au înregistrat afaceri cumulate de 1,3 miliarde de euro, este dominat de companii cu sediul în Bucureşti şi în Moldova.
Astfel, firme precum Hidroconstrucţia (deţinută de management şi asociaţia salariaţilor), Tehnologica Radion (Theodor Berna), Delta ACM '93 (Florea Diaconu), Bog'Art (Raul Doicescu) şi Euroconstruct Trading '98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), deşi derulează lucrări în toată ţara, au sediile centrale în Bucureşti.
Pe de altă parte, în top sunt prezente şi companii înregistrate în Moldova, aşa cum sunt Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu şi cu sediul la Bacău) sau Vega 93 din Galaţi (Corneliu Istrate).
În afară de firma Confort din Timişoara, un singur alt constructor nu este bucureştean sau moldovean, şi anume compania Romstrade din Giurgiu (controlată de Nelu Iordache).
Ar vrea să iasă şi la extern
O variantă pe care constructorul timişorean Confort o ia în calcul în prezent este şi ieşirea pe pieţele externe, aşa cum au făcut-o şi alte firme româneşti de construcţii, precum Delta ACM 93 sau Romstrade, care au mers să construiască drumuri în Irak. Astfel, Cornu spunea în luna iulie că analizează piaţa din Serbia, în condiţiile în care guvernul de la Belgrad pregăteşte licitaţii pentru nişte proiecte importante de infrastructură. Mai mult, şi Irakul se află sub observaţie, însă deocamdată Cornu priveşte cu prudenţă intrarea pe asemenea pieţe externe. Anterior, el explica faptul că a avut propuneri de a construi în Libia, pe care le-a refuzat, iar ulterior au izbucnit conflictele în această ţară nord-africană.
Ce sfaturi le dă omul de afaceri timişorean tinerilor care vor să îşi încerce norocul în antreprenoriat? "Tinerii antreprenori trebuie să fie bine pregătiţi, orientaţi către necesităţile pieţei. Primul lucru pe care trebuie să-l înveţe este să piardă. Dacă îşi propun să intre în business doar pentru a câştiga, pornesc din start cu o idee greşită: trebuie să ştii să şi pierzi."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
