Cu cer senin ziua şi cu producţia centralei nucleare Kozlodui la capacitate maximă, Bulgaria a devenit cu adevărat un hub energetic regional. De fapt, salvează regiunea de la o criză energetică, vânzând electricitate scumpă

Zilele trecute, cu doar un singur reactor în funcţiune la centrala nucleară de la Paks, şi acela producând la nici jumătate din capacitate, Ungaria practic nu a mai reuşit să exporte electricitate nici măcar când soarele strălucea sus pe cer, deşi în ultimii ani s-a insistat orbeşte pe instalarea de panouri fotovoltaice.

Luni, Ungaria a fost nevoită să importe energie electrică în fiecare minut al zilei. Iar conexiunile de import au ajuns aproape de limita maximă de transport. „Salvatorul“ tradiţional al Ungariei este Slovacia, campion mondial la producţia de energie nucleară.

Dar, potrivit Operatorului Sistemului de Electricitate din Bulgaria (ESO), ţara a primit din partea Ungariei cereri de export de elec­tricitate de 4.000-5.000 MW pe zi. Mai mult decât cererile din partea României, care însu­mează 3.500-3.600 MW pe zi. Bulgaria exportă electricitate şi în Serbia şi în Mace­donia de Nord.

„Nu am văzut niciodată un aşa miracol. Am atins 32-33.000 MW/h în exporturi pe zi“, a exclamat într-un interviu la postul naţio­nal de radio din Bulgaria Dimitar Zarcev, di­rector la ESO.

Ieri, potrivit datelor ESO, Bulgaria a ex­portat electricitate în principal către România, în unele intervale cantitatea livrată depăşind producţia celor două reactoare nucleare are centralei de la Kozlodui. Aceasta include, pro­babil, şi livrări către Ungaria, ţară cu care Bulgaria nu poate fi conectată direct.

Julian Popov, fost ministru al mediului, a explicat într-un alt interviu, la televiziunea na­ţio­nală, că Bulgaria este numărul unu în Uniu­nea Europeană în ceea ce priveşte exporturile de energie electrică în raport cu propriul consum. „Adică exportăm în străinătate la fel de mult cât consumăm aici din propria pro­ducţie. Împreună cu Grecia, oarecum salvăm regiunea, care este în criză“, a spus el.

Fostul ministru crede că ţara este privită ca un fel de experiment din care restul UE învaţă.

El a atribuit acest succes capacităţii solare masive instalate în ţară, de aproximativ 6 GW, şi capacităţii record de stocare a energiei în baterii - în jur de 5 GW, sau 15 GW/h. Aceste lucruri permit ţării să exporte energie electrică în orele de vârf, să o stocheze şi să echilibreze producţia inegală din regiune. Ieri, Bulgaria a importat electricitate din Grecia, dar acestea s-au oprit în perioada de vârf al consumului. Totuşi, importurile au fost eclipsate de ex­porturi. O altă sursă de import, mult mai mică, este Turcia. Cotele maxime ale exporturilor către România au fost atinse în intervalele orare 15:00 - 16:00 şi 20:00 - 21:00 şi au fost de 2.190 MW respectiv 2.145 MW. Ca regulă, Bulgaria importă din Grecia când energia de acolo are cele mai mici preţuri de pe piaţă şi seara, când preţurile cresc semnificativ, exportă în cantităţi mari în România.

„Bulgaria ajută unele ţări din regiune. Func­ţionarea Kozloduiului este critică şi pentru funcţionarea sistemului din România“, a comentat şi Iva Petrova, ministrul energiei.

Conform ESO, peste 51% din energia electrică din Bulgaria este produsă în aceste zile de parcurile fotovoltaice. Acestea generează 3.639 MW, urmate de Kozlodui, cu aproape 1.980 MW, şi de termocentrale, cu aproximativ 863 MW. Kozlodui este singura centrală nucleară de pe Dunăre care nu este afectată de cotele mici ale marelui fluviu. Guvernul spune că funcţionarea normală a centralei bulgare se datorează în mare măsură bunei întreţineri a staţiei de pompare, a canalelor de apă şi a in­stalaţiilor hidrotehnice. Potrivit experţilor care au comentat situaţia din ultimele zile, adân­cimea canalelor de apă a fost mărită în urmă cu câţiva ani, ceea ce permite răcirea normală a reactoarelor în prezent.

Dimitar Zarcev, directorul de la ESO, a ex­plicat şi că Bulgaria are ceva capacitate dis­po­nibilă în centralele termice. Apoi, există cen­tralele hidroelectrice. Anul acesta a fost foarte bun în ceea ce priveşte barajele, deoa­rece ploile şi topirea zăpezii le-au umplut la niveluri nemaivăzute în ultimii 7-8 ani. Astfel, Bulgaria are o resursă de apă destul de mare. Există două hidrogeneratoare la Centrala Hidroelec­trică Chaira care funcţionează normal. Acestea pompează apă în barajul Belmeken atunci când există surplus. Ambele funcţionează la un program de putere maximă.

Termocentrala Mariţa Iztok 2 funcţionează în prezent cu cinci unităţi.

Si Serbia importă zilele acestea electricitate din Bulgaria, în cantităţi constante. Analiştii atrag atenţia că importurile înseamnă costuri mai mari. Cauza dependenţei de livrările din străinătate este producţia extrem de scăzută a hidrocentralelor, care asigură energia de bază. Termocentralele pot acoperi deficitul, dar doar în teorie.

Unele din ele se confruntă cu producţie scăzută din cauza lipsei de apă. Toate se confruntă cu problema calităţii slabe a cărbunelui cu care sunt alimentate. Analiştii acuză lipsa de investiţii şi neglijarea de către guvern a sectorului minier. De asemenea, specialiştii atrag atenţia că producţia de hidroenergie este în declin deja de trei luni. De aceea autorităţile nu pot spune că au fost luate pe neaşteptate de actuala criză.