Cine construieşte autostrăzi şi drumuri naţionale de aproape 3 miliarde de euro

Cele mai mari 20 de contracte derulate în prezent de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au o valoare cumulată de 2,9 miliarde de euro şi sunt finalizate, în medie, în proporţie de 47%, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de CNADNR.

 

Construcţia autostrăzilor Suplacu de Barcău-Borş, Deva-Orăştie şi Lugoj-Deva, precum şi modernizarea şoselei Transalpina se numără printre cele mai mari contracte pe care CNADNR le are în derulare în prezent. Structura celor mai valoroase proiecte pe care compania de drumuri le execută este oarecum echilibrată, 9 contracte fiind pentru construcţia de autostrăzi, iar 11 pentru modernizări şi reabilitări de drumuri naţionale. Din cele 2,9 miliarde de euro, cât valorează cele mai mari 20 de contracte, compania de drumuri a plătit până acum constructorilor circa 1,3 miliarde de euro, în timp ce stadiul fizic de execuţie al acestor şosele se ridică, în medie, la 47%, arată calculele ZF pe baza datelor de la CNADNR.

 

CNADNR este cea mai bogată instituţie din subordinea Ministerului Transporturilor, cu bugete anuale la 1,5-2 miliarde de euro, iar o evaluare a celor mai mari contracte este utilă în contextul în care oferă o imagine cu privire la modul în care se cheltuie banii statului sau din fonduri europene.

 

Majoritatea constructorilor care lucrează la cele mai mari contracte derulate de CNADNR au naţionalitate străină, printre firmele care execută autostrăzi sau modernizează drumuri naţionale în România numărându-se americanii de la Bechtel, austriecii de la Strabag, italienii de la Tirrena Scavi, Impregilo şi Astaldi, sau spaniolii de la FCC Construccion. Totodată, în rândul constructorilor care lucrează la şoselele româneşti se numără şi firmele regilor asfaltului, printre care Romstrade, controlată de Nelu Iordache, Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu, Straco Grup a fraţilor Alexandru şi Traian Horpos şi Tehnologica Radion, companie controlată de Theodor Berna.

 

Cel mai valoros contract pe care compania de drumuri îl are în derulare este cel pentru construc­ţia autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş, la care lucrează americanii de la Bechtel, care ar fi trebuit să construiască de altfel întreaga Autostradă a Transilvaniei. Chiar dacă CNADNR virează în continuare bani în conturile americanilor pentru acest ultim tronson la care Bechtel mai lucrează, şantierul se mişcă în ritm de melc, iar aceasta pentru că sumele încasate de compania americană sunt de fapt restanţe ale statului român. Potrivit datelor CNADNR, americanii au primit până acum 417 milioane de euro pentru acest contract cu o valoare totală de 539 de milioane de euro, dar stadiul fizic de construcţie este de doar 50,1%, cu doar 1-2 procente în creştere faţă de începutul anului. Cu alte cuvinte, se poate spune că Bechtel a construit circa 32 din cei 64 de kilometri ai autostrăzii.

 

Al doilea cel mai important contract este pentru modernizarea DN 67C Bengeşti-Sebeş, mai cunoscut sub denumirea de şoseaua Transalpina, la care lucrează firma Romstrade a lui Nelu Iordache, recent intrată în insolvenţă. Compania a finalizat circa 87% din acest proiect şi a încasat aproape 126 de milioane de euro din cele 148 de milioane de euro, cât valorează contractul.

 

Cele mai mari 20 de contracte ale CNADNR vizează construcţii sau reabilitări pe 1.274 de kilometri de şosele, potrivit calculelor ZF. Dintre aceste proiecte, cel mai avansat în execuţie este cel pentru reabilitarea DN 79 Arad-Oradea, pe o porţiune de 104 kilometri, la care lucrează italienii de la Astaldi. Drumul este finalizat în proporţie de 95,2%. La polul opus, pe proiecte precum modernizarea DN67B Scoarţa-Piteşti sau modernizarea centurii Bucureşti pe o porţi­une de circa 12 kilometri stadiul este de 0%.

 

 

 

 

Firma Spedition UMB din Băcău, controlată de Dorinel Umbrărescu, a reuşit în ultimii ani să câştige contracte majore pentru construcţii de şosele în România.

 

S-a numărat printre primii constructori români care au câştigat o licitaţie de construcţie de autostrăzi, lucrând împreună cu Euro Construct Trading 98, firmă controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) la autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti.

 

Spedition UMB a finalizat anul acesta şi primii 9,5 kilometri ai autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu jumătate de an înainte de termenul contractual.

 

 

 

Americanii de la Bechtel au câştigat în 2004 contractul pentru construcţia Autostrăzii Transilvania, cu o lungime de circa 415 kilometri.

 

Este considerat unul dintre cele mai păguboase contracte de infrastructură din istoria României, iar anul trecut fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a decis să rezilieze acest contract, urmând ca Bechtel să mai finalizeze lucrările doar la tronsonul Suplacu de Barcău-Borş.

 

Americanii au primit până acum circa 1,3-1,4 miliarde de la euro de la statul român, potrivit informaţiilor ZF, deşi au finalizat doar 52 din cei 415 kilometri ai Autostrăzii Transilvania şi mai lucrează la circa 60 de kilometri, pe Suplacu de Barcău-Borş.

 

 

 

Firma Romstrade, controlată de Nelu Iordache, a avut o ascensiune impresionantă în ultimii ani, câştigând an de an unele dintre cele mai importante contracte ale CNADNR, fie pentru modernizări de drumuri naţionale, fie chiar şi pentru construcţii de autostrăzi.

 

Anul acesta însă compania s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu rezilierea a 6 contracte pe care Romstrade le încheiase cu CNADNR.

 

La începutul acestei săptămâni, compania a intrat în insolvenţă, iar omul de afaceri care controlează Romstrade se află în prezent în arest preventiv pentru deturnare de fonduri europene la construcţia unei autostrăzi din vestul ţării.

 

 

 

Austriecii de la Strabag se numără printre cei mai mari constructori străini de pe piaţa locală, finalizând anul 2011 cu afaceri de peste 200 de milioane de euro.

 

Compania lucrează în prezent, printre altele, la autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.

 

Strabag are şi contracte cu clienţi privaţi, unul dintre acestea fiind cel pentru construcţia clădirii de birouri Sky Tower din Capitală, care este şi cel mai înalt imobil din România.

 

Strabag se aşteaptă la un business total pe piaţa locală de circa 350 de milioane de euro anul acesta, în creştere cu aproape 70% faţă de anul anterior.