Volumul investiţional din Europa Centrală şi de Est a atins în 2018 pragul de 13,8 miliarde de euro, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Pentru 2019, compania estimează că ratele dobânzilor din zona euro vor rămâne la zero, ceea ce înseamnă că lichiditatea va fi crescută, cumpărătorii interesaţi iar preţurile se vor plafona, arată raportul „Colliers International – Outlook 2019: Climbing at the altitude.
“Continuarea tendinţei de creştere a salariilor cu mult peste inflaţie ar trebui să susţină consumul şi chiriile în 2019. Întocmai acest tipar de creştere salarială ar trebui să ducă la dezvoltarea sectorului de servicii în cadrul economiilor ECE în următorii ani, apărând regiunea, într-o mai mică sau mai mare măsură, de orice perturbări din economia globală”, a declarat Mark Robinson, CEE Research Specialist în cadrul Colliers International.
„În România, volumul tranzacţiilor imobiliare a scăzut în 2018 comparativ cu 2017, situându-se la puţin sub 950 mil. euro, un rezultat bun pentru piaţa locală. Pentru 2019, avem un optimism ponderat. Economia va continua să crească similar cu rata potenţială de creştere, care este dublă faţă de media UE. În mod normal, contextul economic, alături de un decalaj favorabil de randamente între produsele româneşti şi cele din alte regiuni din ECE, ar fi suficient pentru un rezultat bun în 2019, mai ales având în vedere că tranzacţiile în desfăşurare cu clădiri de birouri sugerează un volum posibil de peste 500 mil. euro. Cu toate acestea, riscurile în creştere, legate de zgomotul economic şi politic, sunt o sursă de îngrijorare”, a explicat Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania.
Ce mai scrie în raportul „Colliers International – Outlook 2019: Climbing at the altitude:
Numeroşi indicatori de încredere arată încetinirea economiei globale. Sondajele privind moralul din China, preţul combustibilului, importurile chineze, exporturile sud-coreene, indicii de încredere a mediului de afaceri din Germania – toate arată aceeaşi direcţie: în jos. Un factor îngrijorător pentru ECE şi Germania îl reprezintă scăderea cererii de automobile din partea Chinei, fenomen care a precedat rezistenţa comerţului chinez în faţa SUA. E posibil ca Germania, cea mai puternică economie a Europei, să se afle în prezent într-o „recesiune tehnică”.
Investitorii imobiliari din ECE trebuie să fie precauţi cu privire la riscuri. Ele includ supraîncălzirea la nivel de livrări, lipsa forţei de muncă, progresul în ceea ce priveşte uşurinţa competitorilor de a face afaceri în întreaga lume, fenomenul Brexit şi reduceri de fonduri europene după ieşirea Marii Britanii din UE, politica populistă din unele ţări ECE şi riscul taxării activelor. Comerţul online şi modul de lucru flexibil vor schimba statu-quo-ul pe termen lung.
Creşterea ofertei de monedă din zona euro s-a temperat considerabil de la sfârşitul anului 2016. Acest fapt sugerează o încetinire viitoare a economiei în Europa. Vedem deja astfel de semne în Europa de Vest, ceea ce înseamnă că, în cel mai bun caz, consumul şi dinamica creşterii se vor plafona în regiunea ECE.
Atitudinea consumatorilor pare să afecteze fluxul de fonduri din domeniul imobiliar din ECE. Legătura cu modelul de afaceri al investitorilor, cu aproape jumătate din fluxurile din regiune venite prin intermediul sectoarelor de retail, logistice şi hoteliere, şi cu pieţele de birouri şi industrial, indirect prin intermediul ocupării forţei de muncă, este clară. Încrederea consumatorilor a atins maxime cu aproape 6-12 luni în urmă în ECE, şi înainte de asta în România. Dacă am considera că încrederea consumatorilor prevesteşte ce se întâmplă peste un an şi jumătate, înseamnă că vârful ciclului va fi atins la mijlocul lui 2019.
Analizele pe care le-am efectuat acum 12 luni sugerează că o creştere a salariilor în ţările europene în perioade de patru ani duce la o creştere mai rapidă a PIB-ului potenţial în următoarea perioadă de patru ani. Aşa cum majoritatea angajatorilor din ECE probabil ştiu deja, creşterea salariilor în regiune este o caracteristică importantă a acestui ciclu economic. Ea va continua cel mai probabil în 2019 (cu 5%-10% la nivelul regiunii), deşi la rate mai scăzute decât anul trecut, ca urmare a scăderii cererii în sectorul industrial. În mod normal, această creştere este mai rapidă comparativ cu cea din UE, deci, chiar şi în faze de recesiune, procesul de convergenţă al regiunii către valorile din UE continuă. .
Fenomenul Brexit va duce cel mai probabil la tăieri de fonduri structurale şi la o recalibrare a eligibilităţii regiunilor din ECE. Dacă mediul politic o va permite, bugetele relativ echilibrate ale celor 6 ţări din regiune ar trebui, în general, să contribuie la acoperirea oricărei reduceri a fluxurilor de fonduri structurale UE. Celelalte efecte posibile ale Brexit-ului includ o reducere a remiterilor şi o schimbare în migraţia muncitorilor, fapt care ar putea ajuta problema regiunii cu lipsa forţei de muncă.
