In perioada mai sus mentionata la Ministerul Transporturilors-au perindat trei ministri: Gheorghe Dobre (PD-L), Ludovic Orban(PNL) si Radu Berceanu (PD-L) care au avut pe mana 12,8 miliarde deeuro, dintre care peste jumatate, circa 7,2 miliarde de euro, aufost alocati pentru investitii in infrastructura de drumuri si caleferata.
Rezultatul?Au fost construiti doar 109 km de autostrada, iar calea ferata afost neglijata fiind reabilitata doar 5% din lungimea totala. Luandin calcul preturile medii de la nivel european, Transporturile arfi putut realiza de trei ori mai mult cu aceiasi bani.
Pretul mediu pentru un kilometru de autostrada este de 10milioane de euro, 3 milioane de euro pentru centuri ocolitoare si600.000-700.000 de euro/km de drum national reabilitat, astfel cala un simplu calcul ceea ce s-a finalizat in perioada 2005-2009 arfi putut fi realizat cu doar doua miliarde de euro.
Ce s-a realizat la drumuri. Compania Nationalade Autostrazi si Drumuri Nationale a cheltuit in perioada 2005-2009circa 7 miliarde de euro pentru construirea de autostrazi, centuriocolitoare si reabilitarea de drumuri nationale, insa rezultateleau fost sub asteptarile constructorilor.
Valoarea cuprinde lucrarile de intretinere, reparatie,reabilitare, construire de drumuri si autostrazi. CNADNR afinalizat in ultimii cinci ani 109 km de autostrada,
124 km de centuri ocolitoare si au fost reabilitati/modernizati 812km de drumuri nationale, adica 5% - la fel ca la calea ferata. Sprecomparatie, Polonia a finalizat in perioada 2005-2009 peste 270 kmde autostrada si are in constructie inca 700 km.
Constructorii considera ca s-a facut risipa de bani ininfrastructura pentru ca multe din achizitiile publice au plecat dela un anumit pret si apoi contractele au fost majorate princontracte aditionale, ajungand astfel la valori peste mediaeuropeana.
"Am prezentat Guvernului la inceputul anului un program intinspe o perioada de sase ani in care cu 11 miliarde de euro ar puteasa se realizeze 525 km de autostrada la profil complet, 394 km deautostrada cu o singura banda pe sens si 1.650 km de drum-expres cutrei benzi flexibile.
Facand o comparatie consideram ca ar fi putut sa se realizezemai mult cu cele 7 miliarde de euro pe care le-a avut la dispozitieCNADNR", afirma Alexandru Dobre, presedintele de onoare alAsociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Chiar daca rezultatele nu s-au vazut in numarul de kilometri dedrumuri si cale ferata reabilitati sau finalizati, cifrele deafaceri ale principalilor constructori de drumuri s-au dublat sauau crescut de 10 ori in perioada 2005-2009.
Romstrade (detinuta de Nelu Iordache), Spedition UMB (detinutade Dorinel Umbrarescu) sau firme straine precum Strabag (Austria)sau Bechtel (SUA) au inregistrat avansuri puternice alebusinessurilor pe baza contractelor castigate cu statul.
2005 si 2008, anii zero. Cel mai slab an pentruinfrastructura a fost in 2005, cand ministru a fost Gheorghe Dobre.In mandatul acestuia n-a fost finalizat niciun kilometru deautostrada, au fost reabilitati doar 20,4 km de drumuri nationalesi au fost finalizati 5,7 km de centuri ocolitoare, potrivitdatelor furnizate de Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania (CNADNR).
"In mandatul lui Gheorghe Dobre au fost verificate lucrarilecare s-au facut in perioada 2001-2004 sub mandatul guvernului PSDsi s-a pierdut timp. Autostrada Bechtel a fost blocata, desi abiaincepusera lucrarile, iar celelalte investitii au fost sistate",spune Dobre, de la ARACO.
Nici 2006 nu a fost mai productiv, cand mandatul de ministru afost preluat de Radu Berceanu, fiind finalizati doar 17,5 km deautostrada pe tronsonul Fetesti-Cernavoda, desi se lucra inca din2005 pe o lungime totala 171 km.
Anul 2007 a fost cel mai productiv pentru autostrazi, fiindfinalizati 49,6 km de autostrada, respectiv tronsonulDrajna-Fetesti (36,6 km) si centura Pitesti (13 km), dupa care anul2008 a fost din nou un an zero la fel ca in 2005. CNADNR a avut unbuget record de 2,1 mld. euro pentru investitii in 2009, cand aufost inaugurati primii 42 km (Campia Turzii - Gilau) ai autostraziiTransilvania (415 km) si au fost reabilitati peste 400 km dedrumuri nationale. "In 2009 bugetul CNADNR a fost mai mare pentruca 800 de milioane de euro au fost fondurile postaderare, iar circa1,2 miliarde de euro au fost, in principal, pentru creditecontractate in nume
propriu pentru rambursarea unor alte credite", afirmareprezentantii CNADNR.
Aproape in fiecare an din perioada 2005-2009 au fost inconstructie circa 200 km de autostrada, insa anual s-au livratintre 0 si 49 km.
Calea ferata, subfinantata. CFR Infrastructuraa primit de la bugetul de stat pentru investitii doar 136 milioanede euro, la care se adauga alte circa 500 mil. euro primite de laUniunea Europeana pentru modernizarea 
caii ferate.
Si rezultatele acestor investitii nu au intarziat sa apara. Aufost electrificati 38 km si reabilitati alti 540 km, din totalullungimii de 10.784 km. Cei 38 de km de cale ferata electrificatifac parte din tronsonul Doaga-Tecuci-Barbosi, la care lucrarile auinceput inca dinainte de 1989 si nu vor fi finalizate anulacesta.
Lucrarile de modernizare, pentru a aduce calea ferata la vitezastandard europeana de 160 km, s-au derulat pe tronsonul BucurestiNord-Bucuresti Baneasa-Fetesti-Constanta si pe Campina-Predeal,insa nici pe aceste sectoare lucrarile nu s-au finalizat, incontinuare fiind derulate lucrari de reabilitare, chiar dacaconstructia a inceput inca din 2006-2008. "Cred ca in urmatorii 20de ani nu vom putea sa ajungem nici macar la ceea ce aveam inaintede '89, cand pe multe dintre tronsoane se circula cu 140 km la ora.Cea mai mare problema este ca nu s-au alocat bani pentruintretinerea caii ferate existente si multe din tronsoanelemodernizate in anii trecuti au nevoie acum de reparatii capitale",explica Dobre.
De altfel, liniile de cale ferata aflate in exploatare au scazutin ultimii cinci ani la 10.784 km, 200 km fiind scosi din uz pentruca erau intr-un stadiu avansat de degradare.
CFR SA, care detine in proprietate 90% din totalul liniei decale ferata din Romania, ar trebui sa investeasca in urmatorii aniin infrastructura feroviara 3,64 miliarde de lei (860 mil. euro)pentru reparatii, intretinere si a punctelor periculoase pentru aasigura viteza standard europeana de 160 kilometri pe ora.
Suma a scazut fata de anul trecut, cand necesarul de finantareera estimat la 3,93 de miliarde de lei (930 mil. euro), potrivitunui proiect de hotarare de guvern privind aprobarea actuluiaditional pe anul 2010 la contractul de activitate a CFR SA pentruperioada 2008-2011, elaborat de Ministerul Transporturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
