Ziarul Financiar organizează joi, 29 septembrie, cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei "ZF Birouri şi Rezidenţial".
Speakerii invitaţi vor dezbate, alături de cei mai importanţi jucători din domeniu, bilanţul pieţei imobiliare din 2022 şi 2023 alături de impactul pandemiei de coronavirus dar şi noile modificări precum schimbarea pragului cotei de TVA de 5% pentru locuinţe de la 140.000 de euro la 120.000 de euro sau anularea PUG-ului Capitalei.
Mulţi dintre dezvoltatori se plâng deja că nu mai obţin autorizaţii.
Printre speakerii invitaţi în cadrul conferinţei se numără Beatrice Dumitraşcu, VP Residential Sales, One United Properties, Sorin Ioan Blaga, CEO Liebrecht & wooD România, Robert Butoi, direct executive Encore Capital Trust, Alexandru Orzea, Consultant Tenant Representation JLL Romania & Bulgaria şi Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties.
Vor fi abordate şi teme din sectorul construcţiilor, strategii de marketing în domeniul imobiliar, precum şi aspecte fiscale şi legislative specifice pieţei imobiliare.
Peste 85.000 de case şi apartamente au fost vândute în România în primele şase luni din acest an, în creştere cu 3,4% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce numărul de locuinţe vândute în Bucureşti şi Ilfov a crescut anual cu 16,6%, relevă statisticile oficiale.
Cele mai multe tranzacţii cu locuinţe au fost încheiate în 2022 în Bucureşti şi împrejurimi, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi, arată datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Cererea anualizată nouă de spaţii de birouri moderne din Bucureşti a ajuns, la jumătatea anului 2022, la valori comparabile cu media deceniului precedent, potrivit consultanţilor din piaţa office.
Ritmul anualizat al cererii noi aproape s-a dublat faţă de minimul atins în contextul pandemiei, iar chiriaşii se orientează într-un număr tot mai mare către clădirile noi, cu specificaţii tehnice calitative şi care se află în zone bune.
În cazul unor clădiri sau chiar subpieţe, Bucureştiul începe să devină o piaţă a proprietarilor de clădiri de birouri. Ritmul anualizat al cererii noi este comparabil valoarea înregistrată în anul 2019, chiar dacă se află cu aproximativ o treime sub valoarea record înregistrată în 2017.
Cu toate acestea, în acei ani s-au construit, în medie, peste 200.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne pe an, în condiţiile în care, în perioada 2022-2024, scenariul optimist indica o medie de aproximativ 120.000 metri pătraţi pe an.
În prezent, piaţa este la nivelul din 2017-2019 de cerere, dar este mai aproape de acele valori decât de minimele din pandemie. Această revenire a venit la pachet şi cu un volum destul de mic de livrări noi, ceea ce pentru chiriaşi înseamnă mai puţine opţiuni atunci când decid să închirieze un spaţiu de birouri.
Pe termen mediu, marea provocare ar putea să nu fie neapărat schimbarea modului de lucru cât veştile mai puţin bune din plan economic.
Stocul redus de birouri moderne din Bucureşti pe cap de locuitor este un factor izolator pe termen lung, iar stocul modern de birouri este de aşteptat să înceapă din nou să crească în câţiva ani.
În primul trimestru din 2022 au fost livraţi puţin peste 70.000 de metri pătraţi de spaţii noi de birouri moderne în Bucureşti, crescând stocul total la aproape de 3,3 milioane de metri pătraţi şi ar putea atinge 4 milioane de metri pătraţi până la sfârşitul deceniului.
Oraşele regionale vor rămâne mai puţin dezvoltate decât Bucureştiul, dar vor continua să crească mai repede decât Capitala şi vor prospera.
În acest an ar putea fi livraţi aproximativ 140.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri noi şi moderne, cu un total de aproximativ 360.000 de metri pătraţi pentru perioada 2022-2024. Această cifră pare destul de mică pe o piaţă în care valoarea raportată a cererii noi a fost în medie de aproximativ 140.000 de metri pătraţi pe an, în perioada de dinaintea pandemiei.
Agenda completă alături lista speakerilor invitaţi poate fi consultată aici
