În prezent, peste 50% din producţia fabricilor mari precumEgger, Kronospan şi Holzindustrie Schweighofer merge la export,însă exisă şi cazuri în care procentul ajunge la 90% din total, cade exemplu la Prolemn Reghin.
De departe, cea mai importantă destinaţie de export esteJaponia, unde livrările anuale ajung la 100 de milioane de euro,japonezii folosind lemn prelucrat de fabricile austriacului GeraldSchweighofer.
În 2010 destinaţiile de export au mers bine, însă în 2011 existăposibilitatea ca acestea să intre într-o decadă mai puţin fastă,după cum estimează unii jucători din industrie. Pentru că la extrenafacerile au fost bune în 2010, producătorii din industria mobilei,principalul client pentru fabricile de prelucrare a lemnului, nu auavut parte de majorări de preţuri.
Cele mai mari exporturi sunt cele de lemn neprelucrat, relevă oanaliză pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică.Astfel, în primele şase luni ale anului exporturile de lemn auatins 305,8 milioane de euro, în creştere cu 34% comparativ cuperioada similară din 2009. Separat de acestea, articolelerezultate din prelucrarea lemnului (ca de exemplu PAL, MDF, diverseplăci) au atins 280 milioane de euro la jumătatea anului şi au avutun plus de peste 30%.
Creşterea a fost determinată pe de o parte de cererea mare de laexport, iar pe de altă parte de capacităţile de producţieexcedentare de pe piaţa locală.
Cea mai bună lună a acestui an a fost aprilie, când exporturileau depăşit pragul de 100 de milioane de euro. Producătorii au bifatzeci de ţări unde exportă, dar se pregătesc şi pentru altedestinaţii.
Case cu lemn românesc. Producţia fabricilor din România deţinutede austriacul Gerald Schweighofer merge în proporţie de 85-90% laexport, cea mai importantă destinaţie fiind Japonia, unde livrărilevor fi de aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta. Dinpunctul de vedere al mărimii, Japonia este a treia piaţă decherestea din lume, după SUA şi China. Aici se construiesc anual înjur de un milion de locuinţe, iar calitatea lemnului este foartebună, spre deosebire de China unde accentul se pune mai mult pepreţ. Compania livrează aici semnifabricate pentru construcţia delocuinţe, dar şi cherestea pentru piaţa de do-it-yourself.
Schweighofer deţine pe piaţa locală două fabrici de cherestea,una în Sebeş (Alba) şi una în Rădăuţi (Suceava), o fabrică depanouri Baco (panouri din lemn masiv folosite în industria mobilei)şi una de panouri încleiate (pentru magazinele de tipdo-it-yourself). Compania livrează şi către firme din China,Taiwan, Vietnam şi Pakistan din industria mobilei sau din domeniulconstrucţiilor. Pe lista destinaţiilor externe se mai află Europa,Orientul Apropiat şi Mijlociu, Africa de Nord şi SUA.
Kronospan caută noi pieţe. "Interesul nostru este să menţinem înRomânia o cotă de piaţă cât mai ridicată. În ceea ce priveşteponderea exportului în cifra de afaceri acest lucru depinde foartemult de cum va arăta piaţa românească anul viitor. Dacă aşa cum neaşteptăm, industria mobilei îşi va reveni, atunci ne vom concentramai mult pe piaţa din România", a spus Oana Bodea, reprezentant alKronospan.
Ea a precizat că informaţiile furnizate se referă doar laKronospan Sebeş şi nu cuprind Kronospan Braşov şi exporturile deOSB.
Kronospan este recunoscut drept unul dintre cei mai mariproducători de PAL şi MDF de pe piaţa locală prin fabricile de laSebeş, capacitatea de producţie de aici fiind de 840.000 de metricubi anual pentru PAL şi 384.000 de metri cubi pentru MDF. Companiaa avut anul trecut afaceri de 548 de milioane de lei (130,5milioane de euro) şi anunţase anterior că exporturile se ridică la50% din producţie.
Kronospan exportă PAL şi MDF, iar principalele destinaţii suntTurcia, unde valoarea livrărilor se ridică anual la 30-35 milioanede euro, dar şi Ungaria, Ucraina, Italia şi Rusia.
"În general, preţurile sunt mai ridicate la export cu 5-10%, înfuncţie de piaţă şi produs. (...) Având capacităţile de producţieacoperite cu comenzi de pe pieţele tradiţionale, pe termen scurt nuintenţionăm să intrăm pe noi pieţe. Pe termen mediu-lung, înfuncţie de situaţia de pe piaţă, am putea să intrăm în nordulAfricii şi zona caucaziană", a mai spus Oana Bodea.
În ultima perioadă, Kronospan a redus volumele în zonaOrientului Îndepărat pe fondul evoluţiei nefavorabile a raportuluieuro/dolar, dar şi al creşterii costurilor de transport.
Egger, export în 29 de ţări. Un alt producător austriac dinindustria de prelucrare a lemnului, Egger, face din export o bazăde creştere pentru perioada următoare. Cu o cifră de afaceri depeste 90 de milioane de euro în 2009 şi cu un profit de 4,1milioane de euro, Egger livrează mai bine de jumătate din producţiela export.
"47% din producţia curentă este distribuită pe piaţa locală.Restul este exportat în Europa de Est şi Sud, Orientul Mijlociu,statele baltice şi Comunitatea Statelor Independente, în total în29 de ţări", au spus reprezentanţii Egger.
Ponderea exporturilor reprezintă 90% din totalul cifrei deafaceri Prolemn, afacere controlată de Kastamonu Entegre.Partenerii de afaceri ai companiei la export sunt din Grecia,Turcia, Bulgaria, Rusia, dar şi din alte ţări din Europa şiAsia.
Pentru anul în curs, conducerea Prolemn şi-a bugetat un avans cu20% al vânzărilor faţă de 2009, în condiţiile în care compania aîncheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de circa 35 de milioane deeuro (158 milioane de lei).
Când au venit străinii. Kronospan, Egger şi HolzindustrieSchweighofer au intrat pe piaţa locală la începutul anilor 2000,atrase de resursele forestiere, de potenţialul pieţeiconstrucţiilor pe termen lung şi de forţa de muncă ieftină. Pânăacum, cele trei firme au investit pe piaţa locală peste 700 demilioane de euro, iar cele mai multe fonduri au fost alocate deHolzindustrie Schweighofer - 310 milioane de euro -, în timp ceEgger şi Kronospan au adus fiecare peste 210 milioane de euro înRomânia, sume reprezentând investiţii directe recente fărăachiziţii.
Holzindustrie Schweighofer şi-a diversificat însă domeniul deactivitate şi a trecut şi la achiziţiile de păduri, având unportofoliu de 15.000 de hectare. Fondul forestier al României estede aproximativ 6 milioane de hectare, iar aproximativ 1,6% a fostcumpărat de străini în ultimii ani. Principalul furnizor de materieprimă pentru industria lemnului este Romsilva, însă companiilecumpără şi din import.
Investiţiile în păduri sunt profitabile pentru că în primul rândse obţin venituri atât din exploatarea lemnului, cât şi dintr-oeventuală revânzare a lotului după o perioadă de exploatare.
La un lot de 1.000 de hectare într-un an se pot exploata 5.000de metri cubi de fag şi stejar şi 7.000 de metri cubi derăşinoase.
Cel mai ieftin lemn, cel de foc, se vinde cu 70 de euro metrulcub, deci în cel mai pesimist scenariu un proprietar poate câştiga350.000 de euro anual numai din vânzarea lemnului de foc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
