Deşi conceptul de „clădiri sănătoase” nu este nou, de-abia acum, după mai bine de un an şi jumătate de la declararea pandemiei, este articulat ca o direcţie ireversibilă în domeniul construcţiilor. După un 2020 atipic, cu riscuri majore pentru sănătate, nu mai e loc de întors la vremurile în care clădirile sunt proiectate, construite şi administrate fără să pună sănătatea în prim plan.
Sustenabilitatea unei clădiri înseamnă mai mult decât „verde”. Înseamnă în primul rând o „clădire sănătoasă”, care îndeplineşte criterii de sănătate fizică, socială şi mentală, oferind siguranţă, confort, relaxare şi, în general, stare de bine. Pandemia a accentuat această tendinţă mai mult ca oricând şi oamenii încep să înţeleagă tot mai bine cât de mare este impactul spaţiilor interioare asupra sănătăţii şi stării lor de bine. Sunt conştientizate din ce în ce mai mult elementele care susţin sănătatea mediului construit, calitatea aerului, nivelul de umiditate, cantitatea de lumină naturală, spaţiile verzi sau peisajele naturale din preajma clădirii, zonele de relaxare disponibile, dar şi măsurile de protecţie şi prevenţie împotriva virusurilor şi bacteriilor din spaţiile în care îşi petrec timpul.
Industria imobiliară globală devine, aşadar, tot mai preocupată de „clădiri sănătoase”. 9 din 10 investitori în real estate din toată lumea confirmă că în ultimele 12-24 de luni, pe fondul pandemiei cererea pentru „clădiri sănătoase” a crescut, după cum arată un sondaj efectuat de către The United Nations Environment Programme Finance Initiative (UNEP FI), Center for Active Design (CfAD) şi Bentall Green Oak (BGO) în rândul celor mai importanţi investitori imobiliari la nivel global. În prezent, cea mai ridicată cerere se înregistrează în Asia, America de Nord şi Europa, iar 92% anticipează o accelerare a acestei tendinţe în următorii trei ani.
Chiriaşii, în principal din clădirile de birouri (87%), rezidenţiale (61%) şi de retail (48%), contribuie cel mai mult la creşterea cererii. Angajaţii, mai ales din generaţia Millennials, cer un spaţiu de muncă sănătos şi pun tot mai mult preţ pe calitatea locului de muncă atunci când sunt în căutarea unui nou job.
Tehnologiile digitale de ultimă generaţie şi IoT (Internet of Things) permit lucruri care în urmă cu câţiva ani păreau foarte îndepărtate. Automatizare, senzori de căldură şi mişcare, date statistice agregate în cloud, platforme digitale prietenoase cu utilizatorul, încep să-şi facă tot mai mult loc şi să transforme spaţiile în care lucrăm sau trăim în unele mai eficiente, mai sănătoase şi centrate pe starea de bine a ocupanţilor. De exemplu, într-una dintre cele mai sustenabile clădiri din lume - The Edge, aflată în Amsterdam - angajaţii pot să controleze iluminatul şi clima din spaţiul propriu de lucru printr-o aplicaţie mobilă, iar acest exemplu nu e singular.
Trasabilitatea datelor este esenţială pentru implementarea conceptului de „clădiri sănătoase”. Un mod consecvent şi sistematic de a realiza acest deziderat este transformarea spaţiilor de lucru urmând o listă de măsuri specifice pentru certificarea sănătăţii lor. IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™), un standard dezvoltat în România recomandă 135 de măsuri pentru clădiri sănătoase pe care orice proprietar sau chiriaş din lume le poate aplica, certificând la final rezilienţa la riscuri actuale şi viitoare pentru sănătate.
În lume, standarde cum este IMMUNE™ sunt deja parte din strategiile companiilor de a asigura angajaţilor birouri mai sănătoase. În România, tendinţa de-abia acum se conturează, într-un context pandemic care a pus presiune pe sănătate mai mult ca oricând. Vestea bună este că, la nivel global, aproape 90% dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari intenţionează să accelereze strategiile pentru sănătatea clădirilor şi România este deja în cursul implementării acestei tendinţe. Avem toate ingredientele pentru a crea „clădiri sănătoase”. Depinde doar de noi cum le folosim.
