Tehnologia, conceptele de pop-up store şi integrarea în comunitate sunt elementele-cheie care ar putea revigora peisajul centrelor comerciale româneşti în perioada următoare, este de părere Luiza Moraru, head of retail&asset services în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.
Piaţa nu poate spera însă la apariţia unor malluri stradale în România, aşa cum se regăsesc în Germania şi alte ţări occidentale, cel puţin pentru moment, deoarece structura urbană cu bulevarde largi nu permite dezvoltarea unor forme de retail flexibile la parterul clădirilor, mai spune Luiza Moraru.
„Trebuie foarte multă inovaţie pe partea de tehnologie în ceea ce priveşte mallurile, astfel încât să le oferi consumatorilor ce au nevoie. Nu mai există conceptul de retail în care trebuie să-l plimbi pe om prin tot mallul ca să vadă toate magazinele. Astăzi e foarte important să-i aduci în faţă ce vrea să vadă şi să-i faci excursia de consum foarte plăcută şi eficientă. În plus, există un nou tip de concept, pop-up stores, magazinele pe care le deschide un brand ca să-şi promoveze un anumit produs, brandul în sine sau o campanie, şi pe care le ţine deschise o lună-două-trei“, consideră Luiza Moraru.
CBRE, compania care se ocupă de închirierea celor două mari proiecte de retail aşteptate să fie inaugurate anul acesta în Bucureşti – ParkLake şi Veranda –, şi-a adăugat recent în portofoliu centrul comercial Felicia din Iaşi, cu o suprafaţă de 28.500 de metri pătraţi închiriabili şi o creştere a vânzărilor de 10% în 2015.
„Felicia Shopping Center are un trafic foarte bun într-un context competitiv destul de semnificativ, pentru că în Iaşi sunt destul de multe alte proiecte. Avem planuri mari să creştem traficul şi vânzările. Mallul a fost deschis în 2008, între timp s-au mai deschis şi alte proiecte în Iaşi şi totuşi el merge foarte bine în continuare.“
În ceea ce priveşte expansiunea spaţiilor comerciale în Capitală, dar şi în restul ţării în viitor, Luiza Moraru este de părere că, atâta timp cât dezvoltatorul beneficiază de un teren bun şi are în plan un proiect viabil, mai există încă loc pentru noi malluri.
„Din punctul meu de vedere, centrul Bucureştiului mai suportă un mall. Densitatea de metri pătraţi de malluri pe Bucureşti comparativ cu capitalele regionale este semnificativ mai joasă. De aceea, este normal să credem că se mai poate construi”.
În prezent, Bucureştiul are o medie de 340 de metri pătraţi de retail la 1.000 de locuitori, în vreme ce, în celelalte capitale din regiune, valorile sunt cel puţin duble: Budapesta – 610 mp/1.000 locuitori, Praga – 650 mp/1.000 locuitori, Varşovia – 830 mp/1.000 locuitori.
În contractele de property management ale CBRE, se regăseşte şi mallul Sun Plaza, precum şi proiectul de birouri Sun Offices. Referitor la ParkLake şi Veranda, Luiza Moraru spune că acestea au grade de ocupare foarte bune, de peste 90% în ParkLake şi de aproape 80% în Veranda.
Un element esenţial în funcţionarea unui mall este partea de food şi de entertainment (distracţie – n. red.), iar acest lucru se vede mai ales în România, unde zona de food a fost mereu mai importantă decât multe alte regiuni, pentru că, spune responsabilul de retail în CBRE, oamenilor le place senzaţia de comunitate. Tocmai de aceea, ca urmare a cererii din partea lanţurilor de restaurante, în mallul Veranda din Obor, vor exista nu una, ci două zone de food court.
De altfel, potrivit unui studiu CBRE, zonele de food court se regăsesc în topul criteriilor după care românii aleg centrul comercial în care să meargă, alături de accesibilitatea locaţiei, mixul de magazine şi prezenţa anumitor retaileri. Peste jumătate dintre românii care intră în malluri o fac doar ca să mănânce, iar peste 65% dintre cei care iniţial intenţionau să meargă doar la restaurant, aleg să facă şi cumpărături după ce iau masa.
Ca perspective pentru dezvoltarea retailului pe piaţa locală, Luiza Moraru crede că există câteva zone cu potenţial: “Calea Victoriei va arăta altfel în următorul an sau doi. Cu certitudine, în Centrul Vechi se vor întâmpla foarte multe pe partea de retail. H&M a dat tonul, apoi a venit Cărtureşti, urmează să deschidă Koton. Problema pe care o avem în România este structura urbană, bulevardele sunt foarte largi, iar blocurile nu oferă forme de retail flexibile la parterul lor, de aceea e complicat să ne gândim la malluri stradale în România. Oricum, nu se poate întâmpla nimic în Bucureşti până când primăria nu alege să se implice, deoarece implicarea statului este esenţială în conturarea zonelor comerciale”.
Cineva care îşi doreşte să aibă succes pe piaţă în acest moment trebuie să dea dovadă de multă creativitate, crede şi Carmen Ravon, recent cooptată în echipa CBRE de la JLL, pe funcţia de head of retail leasing.
„Cine deschide ceva acum ar trebui să se diferenţieze de ceea ce există, să aducă ancore noi, care să atragă publicul. În alte ţări există câte trei străzi care aparţin aceleiaşi companii, pe care o interesează mixul de chiriaşi. La noi, pe zonele stradale, fiecare spaţiu are proprietarul lui, aşa că poţi să ai trei farmacii la rând, pentru că fiecare caută cele mai bune condiţii. Dar ar fi mai interesant, ca să crească traficul pe stradă, să ai un mix”, spune Carmen Ravon.
La nivelul Europei Centrale şi de Est, echipele de asset services ale CBRE numără peste 400 de experţi în property management şi administrează aproximativ 266 de proprietăţi şi peste 2,6 milioane de metri pătraţi de spaţii comerciale.
