Business Construct

MEDIU: Unde s-au scurs banii pentru diguri

MEDIU: Unde s-au scurs banii pentru diguri
27.08.2010, 09:54 95

ANAR a încheiat din 2007 şi până în prezent contracte deamenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 mil. lei şi 11,9 mil.euro, potrivit datelor adunate de pe site-ul elicitatie.ro, însă cutoate acestea investiţiile realizate în ultimii ani nu au pututpreîntâmpina pagubele produse de inundaţiile din aceastăvară.
Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectateanul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea.Reprezentanţii ANAR susţin că "inunda ţi ile nu pot fi prevenite,ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate,nicidecum anulate". Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitateainvesti ţiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialiiinstituţiei au explicat că pentru fiecare lucrare de apă rareexistă un studiu de fezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruiase stabilesc indicatorii tehnico-economici.
"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe,indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conformlegislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre GuvernulRomâniei şi banca finanţa toare", afir mă Ana-Maria Tănase,purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zecepagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritateainformaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.
Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANAR ţincont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi prin construirealucrării respective, obiectivele socio-economice care vor fiapărate prin construirea lucrării respective, precum şi clasa şicategoria de importanţă a lucrării.
"Starea digurilor este în general bună, subliniin -
du-se faptul că cedările înregistrate (ruperea) la aceste lucrărihidrotehnice s-au datorat în special depăşirii capacităţilortehnice proiectate (deversare) şi mai puţin fenomenelor de eroziuneinternă. Pe de altă parte, menţionăm faptul că, în conformitate custandardele aflate în vigoare, multe dintre digurile realizate pânăîn prezent pentru protecţia terenurilor agricole au fostdimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, săreziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50ani", explică Tănase.
Probabilitate anuală de depăşire a digului înseam nă dig cuasigurare de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, cu alte cuvinte, dig făcut săreziste la inundaţii care se produc o dată la 1.000 de ani, 100 deani, 50 ani, 20 ani, 10 ani. Multe din digurile construite în aniitrecuţi apară în prezent şi noi zone locuite, astfel că necesităreconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicitlucrări noi de supraînălţare/recon solidare.
Sistemul naţional de gospodărire a apelor ( care include şicomponenta de apărare împotriva inundaţiilor) constă în peste10.000 km de diguri, peste 1500 baraje cu efect de atenuare, cu ocapacitate de 3,7 miliarde metri cubi şi peste 15.700 km de lucrăripe cursuri de apă, cea mai mare parte fiind în patrimoniul ANAR,restul fiind în administrarea Hidroelectrica, AdministraţiaNaţională de Îmbunătăţiri Funciare şi administraţiilocale.
Viituri greu de controlat. Oficialii ANAR sus ţin că pagubelerezultate în urma viiturilor rapide, ca rezultat al precipitaţiilorconcentrate pe arii restrânse, aşa cum s-a întâmplat în acest an,nu depind de infrastructura de apărare, prin urmare, ele nu au fostproduse ca urmare a revărsării râurilor, iar soluţia de evitare aacestor fenomene ţine de amenajarea teritoriului, precum şi dedemararea unui program coerent de amenajare a torenţilor şiîmpăduriri, care nu ţin de responsabilitatea Apelor Române.
"Din evaluările preliminare realizate de către AdministraţiaNaţională Apele Române, inundaţiile de anul acesta au fost afectatede viituri rapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pearii restrânse, în jur de 27 de judeţe, din care cele mai afectateau fost Cluj şi Sălaj (în perioada 15 iunie-20 iunie), în timp ceBotoşani, Suceava, Covasna, Harghita, Constanţa au fost afectatedin 20 iunie şi până în prezent", explică Tănase. Cele mai maripagube le-au produs viiturile de pe râul Siretul superior şiafluenţii acestuia, judeţele cele mai afectate fiind Suceava,Neamţ, Bacău, Botoşani, Iaşi, Tulcea şi Constanţa.
"Pe Siretul superior debitele au fost comparabile cu anul 2008, ,dar nu au fost afectate localităţile Paşcani (dig cu asigurare 1%),Lespezi, Adjudeni, Răchiteni, Mirceşti, Nicolae Bălcescu, întrucâtdigurile (cu asigurare 2%) din dreptul localităţilor au rezistatdatorită lucrărilor de consolidare supraînalţare făcute în timpulintervenţiilor operative", susţine Tănase.
În 2008, localităţile enumerate au fost afectate, iar în urmamăsurilor de atenuare a viiturilor de pe râurile Siret şi Prut aufost reduse substanţial nivelurile pe Dunăre pe sectorulBrăila-Galaţi-Isaccea-Tulcea.
Reprezentanţii ANAR dau exemplul localităţii Tă mă şeni (judeţulNeamţ), unde ruperea batardoului (poar tă din dreptul unei incinteagricole) a condus la pătrunderea apelor şi au fost inundate 15case, spre deosebire de circa 662 case în 2008.
InvestiŢii noi de 160 mil. euro. ANAR va derula anul acesta 288 deinvestiţii cu o valoare totală de 667,4 mil. lei (158 mil. euro),din care de la bugetul de stat vor proveni 199,8 mil. lei pentru191 de lucrări, în timp ce restul de 467,5 mil. lei vor proveni dincredite externe rambursabile de la Banca de Dezvoltare aConsiliului Europei (BDCE) pentru 97 de lucrări.
"Execuţia acestor lucrări continuă din anii anteriori, o parte dinele fiind promovate prin hotărâri de guvern în regim de urgenţă. Pedomenii de activitate, obiectivele de investiţii aflate în execuţieîn anul 2010 sunt împărţite astfel: surse de apă, 34 de obiective;apărare împotriva inundaţiilor, 242 de obiective şi protecţiamediului, 12 obiective", afirmă reprezentanţii ANAR.
În anul 2009, toate lucrările de protecţie împotriva inundaţiilorau fost finanţate peste 80% din fonduri europene, respectiv de laBDCE.
Printre lucrările promovate în regim de urgenţă în urmainundaţiilor de anul acesta se numără construcţia unui dig de 18 dekilometri în localitatea Săuceşti (Ba cău) şi lucrări de îndiguirela Doljeşti (judeţul Neamţ).
Valoarea totală a investiţiilor şi a realizării mă surilor propusepentru perioada 2010-2035 se ridică la 25 de miliarde de euro,echivalentul a circa un miliard de euro pentru toţi "actorii"implicaţi în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii -Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Agriculturii,Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Din total, partea ce revine ANAR se ridică la circa 300 de milioanede euro pe an pentru investiţii în lucrări hidrotehnice şi pentruimplementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătăţirea sistemelor demonitorizare a apelor, alarmare-avertizare, pregătire-formareprofesională etc).
"În ultimii ani, în cadrul ANAR volumul investiţional a fost decirca 125-130 milioane de euro pe an pentru lucrări deinfrastructură de apărare şi circa 25 de milioane de euro pe anpentru măsuri nestructurale", spun reprezentanţii ANAR.


AFACERI DE LA ZERO