Parteneriatul Public Privat din Iaşi - cum zona centrală din jurul Palatului Culturii s-a transformat dintr-una ocolită de toţi, într-un magnet pentru oameni şi investitori

♦ În 2012, când IULIUS inaugura Palas la Iaşi, salariul mediu brut din România era de 2.022 lei – sub 1.500 lei net –, şomajul naţional trecea de 7%, iar Iaşiul, oraş universitar şi cu o istorie culturală pe care puţine alte centre din ţară o pot revendica, era încă privit ca o capitală regională a Moldovei fără capacitatea concretă de a atrage investiţii străine majore ♦ 14 ani mai târziu, la prima ediţie a TILIA – Summitul Oraşelor din România, organizat de IULIUS şi BERD în 23-24 aprilie 2026 la Palatul Culturii, datele puse pe masă de dezvoltator arată o realitate diferită: 500 milioane de euro investiţi doar în Iaşi, 14.000 de angajaţi în 70 de companii instalate în clădirile de birouri Palas şi Palas Campus, şomaj sub 4%, salariu mediu net care a urcat la 5.335 de lei şi un nou ciclu de investiţii, cu un concept semnat Foster + Partners, care va deschide Palasul şi mai mult spre Palatul Culturii.

Anul în care IULIUS, dezvoltatorul fondat de Iulian Dascălu, inau­gura Palas Iaşi – primul ansamblu mixt de retail, birouri, locuinţe, hotel şi spaţii publice integrat în jurul unui monument istoric din România – a fost şi anul în care salariul mediu net pe economie depăşea cu greu 1.500 de lei, iar Iaşiul nu apărea pe radarul in­ves­titorilor străini decât ca destinaţie de outsourcing pentru talentul cu sa­la­riu mic furnizat de universităţile locale.

Aproape 13 ani mai târziu, în 2025, judeţul Iaşi avea peste 200.000 de an­gajaţi – cu aproape 3.000 mai mulţi decât în iunie 2024 –, salariul mediu net depăşise 5.335 de lei, iar şomajul oraşului coborâse sub 4%, conform da­telor Direcţiei Judeţene de Statis­tică Iaşi şi ale Institutului Naţional de Statistică, prezentate şi de IULIUS la TILIA. În acelaşi interval, ansamblul Palas, împreună cu extinderea Palas Campus, a ajuns la peste 130.000 mp de spaţii de birouri, găzduind 70 de com­panii cu peste 14.000 de angajaţi, o cifră care plasează Iaşiul drept cel mai mare pol de business din afara Capitalei şi îl transformă într-o alternativă viabilă la Bucureşti pentru centrele regionale ale companiilor multinaţionale.

Pentru Mihai Chirica, primarul Ia­şiu­lui prezent la deschiderea TILIA – Today's Ideas and Leadership in Action –, prezenţa IULIUS în oraş este punctul de pornire al unei tra­iectorii pe care administraţia şi-a con­struit strategia de a atrage multina­ţionale în oraş.

„Grupul IULIUS a reuşit să facă un brand de ţară, devenind un lider prin ceea ce realizează. Personal, vreau să amintesc faptul că a trans­format Iaşiul prin primele sale proiec­te, inclusiv cel din jurul Palatului Culturii. A adus un plus de valoare unor mari oraşe ale României, pre­cum Cluj sau Timişoara. Nu s-a oprit, nu se va opri, şi sunt convins că va continua pe acelaşi drum“, a spus Mihai Chirica în Sala Voievozilor a Palatului Culturii. Edilul ieşean a marcat şi rolul oraşului-gazdă în istoria naţională recentă – Iaşiul a fost capitala României în Primul Război Mondial – şi a invocat necesitatea ca administraţiile locale să renunţe la orgoliul funcţiei şi să aşeze la aceeaşi masă arhitecţii, finanţatorii, profesio­niştii şi societatea civilă pentru a livra dezvoltarea pe care o cere prezentul. „Nu trebuie să vorbim exclusiv despre trecut şi despre viitor, trebuie să ne raportăm la prezentul care ne doare. Aceştia suntem noi, acestea sunt resursele noastre, acestea sunt posibilităţile noastre de a ne dezvolta. Să le punem pe toate la treabă şi împreună să facem din România ţara pe care ne-o dorim“, a transmis primarul.

CIFRE-CHEIE

► Palas Iaşi - Peste 320 milioane de euro investiţi până în prezent la Palas. Remodelarea arhitecturală proiectată de Foster Ă Partners va aduce capitalul investit în ansamblu la circa 400 de milioane de euro.

►Ecosistemul Palas - 130.000 de metri pătraţi de birouri (Palas + Palas Campus), 14.000 de angajaţi în 70 de companii, 60.000 de vizitatori pe zi şi 22 de milioane de vizite în 2025. Cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

►Contribuţie fiscală - 90 de milioane de euro taxe şi impozite generate la bugetul de stat şi al municipalităţii în perioada 2008-2024. Suplimentar, 500.000 de euro alocaţi de IULIUS pentru proiectarea Foster + Partners a zonei din faţa Palatului Culturii.

►Palas Campus - 60.000 de metri pătraţi, investiţie de 120 de milioane de euro. Primul credit verde acordat de IFC unei companii româneşti: 72 de milioane de euro. Certificări EDGE Advanced şi LEED Platinum. Amazon ocupă 36.000 de metri pătraţi.

►IULIUS la nivel naţional - Peste 2 miliarde de euro valoarea estimtă de piaţă a portofoliului care include proiectele din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, plus 1,3 miliarde de euro în pipeline (Rivus Cluj, Constanţa, remodelarea Palas). 190 de milioane de euro alocate lucrărilor de utilitate publică în oraşele unde compania este prezentă.

Palas Iaşi

Inaugurat în 2012 pe un teren central subutilizat, Palas Iaşi numără azi 64.000 mp de retail, 130.000 de metri pătraţi de birouri împreună cu Palas Campus, 14.000 de angajaţi în 70 de companii şi 22 de milioane de vizite anual. IULIUS a investit peste 400 milioane de euro, cu remodelarea Foster + Partners în curs.

Palas Campus

Cea mai mare clădire de birouri din România: 60.000 de metri pătraţi, investiţie de 120 de milioane de euro, primul credit verde IFC acordat unei companii româneşti — 72 de milioane de euro. Amazon ocupă 36.000 de metri pătraţi, alături de AMD şi Microsoft. Certificare dublă: EDGE Advanced şi LEED Platinum.

Pariul de 2 miliarde de euro al IULIUS şi formula 1:7

Cifrele puse pe masă de IULIUS la TILIA arată cum se traduce a­ceas­tă traiectorie în investiţie privată di­rec­tă. Compania, care a inaugurat Palas Iaşi în 2012 şi a continuat ex­tin­derile în anii următori cu Palas Cam­pus şi o zonă rezidenţială integrată, a depăşit pragul de 500 milioane de euro investiţi doar în Iaşi dintre care 440 mil. euro doar în zona centrală, iar din 2008 până în 2024 ansamblul Palas a generat în jur de 90 de mili­oa­ne de euro în taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi al municipiului. La nivel naţional, IULIUS a anunţat investiţii totale a căror valoare de piaţă depăşeşte 2 miliarde de euro în Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava şi Timi­şoara, plus alte 1,3 miliarde de euro în pipeline pentru proiectele aflate în dezvoltare la Cluj-Napoca, Constanţa şi pentru remodelarea Palas Iaşi. Pen­tru lucrări de utilitate publică – parcuri, pasaje, drumuri, poduri – în oraşele unde este prezent, dezvoltato­rul a alocat 190 de milioane de euro, iar zona verde reprezintă până la 46% din suprafaţa proiectelor sale, cum este cazul Palas Iaşi.

„La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generaţii, nu pen­tru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bio-re­me­dia sau reconecta o platformă in­dus­trială la oraş. Dar experienţa noas­tră ne arată că unele proiecte par im­posibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea – a admi­nis­traţiei, a cetăţenilor şi a echi­pei – că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi“, a transmis Raluca Mun­teanu, director de dezvoltare IULIUS, în prezentarea „Construcţii pentru generaţii, nu pentru randa­men­te“. Aceasta a explicat ecuaţia care leagă investiţia publică de cea pri­vată, subli­niind că studiile europe­ne arată cum un euro investit corect din bani publici poate atrage de şapte până la douăzeci de ori mai mult capital privat. „Pâr­ghia capitalului public asupra celui pri­vat – o investiţie publică bine plasată reduce riscul celui privat. Raporturi de 1 la 7, 1 la 20“, a punctat Raluca Mun­teanu, invocând două dintre cele mai citate exemple europene: King’s Cross la Londra, unde investiţiile publice în infrastructura feroviară au atras peste 3 miliarde de lire sterline de capital privat şi un nou sediu Google, şi HafenCity la Hamburg, fostul port industrial transformat într-un nou cartier al oraşului, unde investiţia publică iniţială pe componenta de design urban a atras peste 10 miliarde de euro privaţi.

Capitolul Foster + Partners: deschiderea Palas spre Palatul Culturii

Aplicat la Iaşi, principiul s-a tra­dus în transformarea unei zone cen­trale care, până la deschiderea Palas, era în mare parte abandonată, într-un an­sam­blu mixed-use construit prin parte­neriat cu autorităţile publice, în care Palatul Culturii a redevenit reper vi­zual şi urbanistic. Noul capitol al pari­ului IULIUS pe Iaşi, anunţat la TILIA, este semnat de Foster Ă Part­ners – biroul britanic care semnează proiecte ca Apple Park în Cupertino, sediul Bloomberg din Londra, sediul Par­lamentului Germaniei sau aero­por­tul internaţional din Kuweit. Pen­tru Iaşi, Foster + Partners propune o remodelare arhitecturală integrată a întregului ansamblu Palas, cu accent pe spaţiul dintre clădiri – aşa-numita „a cincea faţadă“, spaţiul public exte­rior. „Am început prin a înţelege locul, moş­tenirea lui. Iaşiul este un loc plin de istorie, iar noi trebuie să o respec­tăm, astfel încât să construim pentru viitor, pentru Iaşi. Încercăm să aducem în proiect mai multă natură, să fie a­dap­tat şi mai mult nevoilor oameni­lor“, a spus Maximilian Zielinski, se­nior partner, Foster + Partners. Con­form proiectului pre­zen­tat, faţada Palas se va deschide spre Palatul Cul­turii printr-o piaţetă interioară-exteri­oară integrată, acce­si­bilă pe trei nive­luri, cu o diferenţă de cotă de 14 me­tri rezolvată prin rampe şi terase succe­si­ve; zona verde din ansamblu va creşte cu 34%. Mai mult, planul inclu­de şi o propunere pentru zona publică. Ar putea fi, conform proiectului propus, introduse oglinzi de apă în faţa Pala­tului, grădini cu cascade, lacuri, zone de joacă pentru copii şi spaţii de eveni­ment în aer liber, plus o esplanadă cu cafenele şi restaurante. Investiţia plani­ficată va aduce capitalul total investit de IULIUS în Palas Iaşi către aproxi­ma­tiv 400 de milioane de euro – pentru o suprafaţă de retail a ansamblului care, după remodelarea mixului de retail, va depăşi 80.000 mp.

„Suntem încă în studii pentru fa­zarea proiectului, astfel încât deranjul în spaţiul public să fie cât mai mic“, a precizat Maximilian Zielinski, în răs­punsul la o întrebare din public refe­ri­toare la calendarul lucrărilor. Întrea­ga circulaţie – inclusiv către spaţiul arheo­­logic descoperit între ansamblul comercial şi Palatul Culturii – va fi reorganizată cu rampe pentru o expe­rienţă continuă, iar componenta arhi­tecturală nu va concura volumetric cu Palatul Culturii. „Vrem să creăm o ar­hitectură unitară care nu concu­rează cu Palatul. E foarte important să fim, într-un fel, secundari, dar contem­po­rani“, a transmis senior partnerul Foster Ă Partners. La componenta in­te­ri­oară, atriumul existent al mallului va fi deschis printr-o faţadă de înăl­ţime totală spre Palatul Culturii, transformând nivelul intermediar într-o piaţă acoperită cu lumină naturală.

Cum poate statul accelera investiţiile în infrastructură? Prin PPP

Discuţia este despre cum se fi­nan­ţează acest tip de transformare urba­nă – care depăşeşte, prin definiţie, ca­pacitatea de a fi susţinută integral fie din capital privat, fie din bani publici, a explicat Mihai Jurca, şeful Cance­lariei Primului Ministru. Mesajul ofi­cialului guvernamental a fost direct: bugetul de stat pentru transporturi este supracontractat la peste 300%, alocările pe infrastructură sunt deja blocate până în 2040, iar singura alter­nativă reală pentru noi investiţii – in­clu­siv autostrăzi – rămâne partene­ria­tul public-privat (PPP). „Există dispo­ni­bilitate atât din partea băncilor, cât şi a privaţilor. Trăim un context în ca­re nu finanţarea este cea mai grea întrebare, ci predictibilitatea şi opera­rea parteneriatelor“, a spus Mihai Jurca. Conform acestuia, statul ar tre­bui să prioritizeze proiectele finanţate din bani publici şi să direcţioneze spre PPP restul, în special pe cele viabile economic – inclusiv autostrăzi –, în timp ce proiectele care nu generează venituri imediate ar urma să fie sus­ţinute în continuare din fonduri euro­pene sau din bugete centrale şi locale.

Mihai Jurca a anunţat la TILIA un pachet de 25 de milioane de euro provizionat în ultimul plan de relansare economică pentru următorii trei ani, destinat autorităţilor publice locale, pentru pregătirea proiectelor PPP – studii de fezabilitate, evaluări economice, proiecţii, teste de stres şi planuri de afaceri elaborate în colaborare cu BERD şi International Finance Corporation (IFC), filiala Băncii Mondiale. „Înţelegem că România nu se dezvoltă de la Bucureşti, ci de către oameni, companii şi de către oraşele ei“, a transmis Mihai Jurca, mulţumind echipei IULIUS pentru organizarea evenimentului. Oficialul guvernamental a punctat că problema PPP-urilor în România nu ţine neapărat de cadrul legislativ, ci de fuga de responsabilitate la nivel central, întrucât parteneriatele înseamnă, prin definiţie, partajarea riscurilor şi a pierderilor între public şi privat. „La nivel central, vorbesc cu mari companii şi toate cer asta – asumarea responsabilităţii. Mediul public fuge de responsabilitate. Cât timp cadrul legal nu permitea asumarea responsabilităţii, prima acuzaţie era că nu există cadru. Dar nici interzis nu era“, a spus Mihai Jurca, care a descris trei categorii de actori implicaţi în PPP-uri, cu aşteptări diferite: mediul privat, care foloseşte acest instrument pentru a construi infrastructură pe cicluri lungi, de 20-30 de ani – „nu se poate face pe cicluri scurte de administraţie de patru ani“ –, finanţatorii internaţionali precum BERD şi Banca Mondială, care cer predictibilitate şi o împărţire echitabilă a riscurilor, şi administraţiile locale, care au deja numeroase PPP-uri funcţionale, chiar dacă nu întotdeauna pe modelul ideal.

Salariul mediu net în Iaşi, creştere de 250% în 13 ani

Ecuaţia funcţionează deja la Iaşi: parteneriatul implicit dintre administraţia locală şi IULIUS, care a livrat în jurul Palatului Culturii cel mai mare ansamblu mixed-use din afara Bucureştiului, a generat în 14 ani peste 90 de milioane de euro pentru bugetul local şi de stat doar din taxele şi impozitele plătite de companie, plus circa 14.000 de locuri de muncă în clădirile de birouri şi încă 4.000-5.000 de poziţii indirecte în retail, restaurante şi servicii. La nivelul judeţului, această concentrare de capital privat a contribuit la o evoluţie economică semnificativă: salariul mediu net Iaşi a crescut cu peste 250% în 13 ani, de la sub 1.500 lei în 2012 la 5.335 lei în iunie 2025, iar Iaşiul intră astăzi în top 10 judeţe ca salarizare medie netă. Diferenţa faţă de media naţională, de 5.539 lei, rămâne însă semnificativă (-3,9%), iar evoluţia economiei reale, decontată de inflaţie, este modestă – în iunie 2025, indicele câştigului salarial real Iaşi a fost de 100,7%, sub media naţională de 101,3%. Sunt cifre care arată că, deşi transformarea este vizibilă, ea încă nu plasează Iaşiul în liga primă a centrelor regionale precum Cluj-Napoca (6.633 lei net) sau Timiş (6.192 lei net), unde dezvoltarea economică a fost catalizată într-un ritm mai rapid de o combinaţie de capital privat masiv şi investiţii publice substanţiale în infrastructură.

Pentru Iaşi, a doua etapă depinde de continuarea parteneriatului. Investiţia planificată de IULIUS în remodelarea Palas va trebui dublată de proiectele de mobilitate ale primăriei – pietonalizarea străzii Palat, redirecţionarea liniilor de tramvai, finalizarea pasajelor şi a unei centuri funcţionale a oraşului – şi de continuarea programelor de dezvoltare regională care ţin de fonduri europene şi de noile pachete PPP anunţate de guvern. La Iaşi există deja, în portofoliul Consiliului Judeţean şi al Primăriei, proiecte mature de transport public, infrastructură edilitară şi regenerare urbană pentru care, conform anunţului făcut de Mihai Jurca, autorităţile vor putea accesa, începând din 2026, finanţări de pregătire prin pachetul guvernamental administrat în parteneriat cu BERD şi IFC.

Iaşi, Timişoara, Cluj - şi acum, din nou, Iaşi, model pentru o nouă etapă

Filosofia care leagă cele două componente – investiţia privată a IULIUS şi cadrul public este formulată în aceeaşi logică. „Am pariat pe oraşe pe care alţii n-au fost dispuşi să parieze, am rămas acolo indiferent de situaţie. Am investit în Iaşi, în Suceava, în momente în care alţi investitori, poate, nu erau atât de atraşi de aceste locaţii. Am reinvestit, am extins proiectele şi am învăţat de la o investiţie la alta. Atunci când cineva ne întreabă care este cel mai bun proiect al nostru, răspunsul este acelaşi – cel următor. Palas a pregătit Timişoara, Timişoara a pregătit Clujul, iar Clujul, probabil, va pregăti Constanţa“, a spus Raluca Munteanu, sintetizând o strategie care, după remodelarea Palas, ar putea face din Iaşi prima referinţă în portofoliul IULIUS pentru un al doilea ciclu de dezvoltare bazat pe regenerarea unei zone deja construite, nu pe o nouă platformă industrială convertită.

Iaşiul va fi, în cei aproape patru ani care urmează, o piaţă în care se va testa concret cât poate fi accelerată dezvoltarea unui oraş românesc atunci când investiţia privată consolidată întâlneşte un cadru public şi european care recunoaşte nevoia de PPP la scară mare. Datele de la jumătatea anului 2025 plasează judeţul în creştere – cu o piaţă a muncii de peste 200.000 de salariaţi, salarii în creştere de 6,4% YoY pe componenta netă, industria şi construcţiile pe primul loc la creşterile salariale (+8% YoY). În acelaşi timp, Iaşiul rămâne sub Cluj-Napoca şi Timiş la nivel salarial, iar viteza cu care va recupera depinde nu doar de noi investiţii IULIUS, ci şi de finalizarea celor două autostrăzi care leagă Moldova de restul ţării – A7 şi A8 – şi de capacitatea autorităţilor locale de a opera, în următorii ani, parteneriate concrete cu sectorul privat. Pentru Iaşi, ecuaţia rămâne aceeaşi: oraş cu universităţi solide, capital privat ancorat, infrastructură rutieră încă incompletă, dar cu finanţări asumate, şi un nou val de investiţii IULIUS care, până la următoarea ediţie a TILIA, ar trebui să schimbe vizibil cum arată al doilea pol de business al ţării în noua geografie economică a Europei Centrale şi de Est.

Grupul Iulius investeşte 80 mil. euro în reamenajarea ansamblului Palas din centrul Iaşiului, pentru a pune în valoare mai bine şi Palatul Culturii

►Grupul Iulius a demarat un amplu proiect de reconfigurare a ansamblului mixt Palas Iaşi, după un concept realizat de Foster Ă Partners, marcând prima iniţiativă implementată în România de celebrul birou de arhitectură la nivel global.

►Finanţarea proiectului este estimată la 80 de milioane de euro.

►Proiectul va fi realizat în etape şi va include extinderea suprafeţei comerciale la peste 80.000 mp de la 64.000 mp în prezent, remodelarea spaţiilor existente, introducerea de noi branduri regionale (fashion, sport, department stores) şi flagship stores, regândirea esplanadei Teatrului „Luceafărul” ca spaţiu verde şi de evenimente, noi zone de joacă, entertainment şi relaxare, extinderea parcului, modernizarea centrului de evenimente (4 săli, 1.000 locuri), parcări subterane suplimentare şi integrarea sustenabilă a conexiunii cu Palatul Culturii.

►Designul elaborat reconectează ansamblul Palas cu împrejurimile, extinzând, totodată, experienţa parcului prin Atrium (zona centrală a clădirii de retail) şi pe acoperişuri. Clădirea revitalizată va dispune de o piaţetă publică interioară-exterioară, care se va deschide spre zona amenajată peisagistic şi va crea noi linii de vizibilitate către Palat, a explicat Maximilian Zielinski, senior partner la Foster + Partners.