Business Construct

Propunerea ZF: Cele zece hectare de pe Bdul Unirii cunoscute ca Esplanada să devină parc în inima oraşului

Propunerea ZF: Cele zece hectare de pe Bdul Unirii...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

06.04.2018, 16:00 3497

Un parc precum Cişmigiul, care se întinde pe 16 hectare de teren, sau precum Kiseleff, cu o suprafaţă de puţin peste trei hectare, ar fi o adevărată gură de aer proaspăt pentru locuitorii şi angajaţii din centrul Bucureştiului, dacă terenul de peste zece hectare Esplanada, care stă acum pârloagă pe Bulevardul Unirii, ar fi transformat la rândul lui într-un parc.

„Mi-ar plăcea să văd de pe balcon spaţii verzi, şi nu un teren viran, unde sunt aruncate gunoaie. De mulţi ani de când stau în zonă mi-am imaginat cum ar fi să pot să ies în parc cu o carte sau la alergat dimineaţa, dar momentan pare doar un vis“, spune Rodica G., o locuitoare din apropierea terenului Esplanada.

Planurile autorităţilor sunt ca pe terenul Esplanada să se construiască un amplu proiect imobiliar. Banca Mondială a anunţat că este dispusă să finanţeze cu 150 de milioane de dolari proiectul de la Esplanada, însă statutul juridic complicat al terenului a făcut ca nicio construcţie să nu fie demarată până acum acolo.

Pentru realizarea unui proiect imobiliar pe terenul de zece hectare de pe Bulevardul Unirii, primăria va trebui să colaboreze cu Ministerul de Justiţie. La finalul anului trecut însă, Tudorel Toader, ministrul justiţiei, anunţa într-o postare pe Facebook, potrivit Mediafax, că ministerul pe care îl conduce vrea să preia terenul aflat în proprietatea primăriei.

Conform planurilor primăriei, din proiect ar trebui să facă parte clădiri administrative din domeniul justiţiei (sediul CSM, al Ministerului Justiţiei, ICCJ, Ministerul Public, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, toate instanţele şi parchetele din Bucureşti), dar şi săli de concerte şi alte clădiri culturale.

Între Parcul Tineretului, situat în sudul Bucureştiului, şi parcul Herăstrău, din zona de nord, nu mai există nicio zonă verde amplă care să deservească centrul oraşului. Amplasarea unui parc ar putea fi un avantaj şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care ar majora preţurile apartamentelor şi birourilor, dar şi pentru locuitori, care ar avea astfel o zonă de refugiu verde în centrul oraşului.

Preţurile terenurilor în zona în care se află Esplanada sunt cuprinse între 800 şi 1.200 de euro pe metru pătrat, în funcţie de proiectele care se pot dezvolta, de regimul de înălţime al clădirilor care pot fi construite, de restricţiile care se impun. La o suprafaţă de 106.000 de metri pătraţi, înseamnă că terenul are o valoare cuprinsă între circa 85 de milioane de euro şi 127 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

Pe site-ul Băncii Mondiale, proiectul „Cartierul Justiţiei şi Esplanada“ apare cu statusul „pipeline“, adică „în plani­ficare“, şi cu costuri totale de 250 de milioane de dolari, din care angajamentul Băncii Mondiale (commitment amount – engl.) reprezintă 150 de milioane de dolari, sumă orien­tativă, care se poate modifica pe parcursul derulării proiectului.

„Proiectul propus (cunoscut ca Esplanada, dar redenumit Cartierul Justiţiei) va fi primul de acest gen din România, care va folosi un teren bine poziţionat de aproximativ 11 hec­tare comasate, situat într-o zonă excelentă în inima Bucureştiului, şi va exploata o investiţie publică, parte din strategia de dezvoltarea şi reconfigurare urbană a oraşului“, se arată într-un raport publicat pe site-ul Băncii Mondiale.

Terenul Esplanada este cu atât mai valoros cu cât este printre puţinele disponibile în zona centrală a Capitalei şi de o asemenea dimensiune. Puţinele terenuri care erau libere pe Bulevardul Unirii au fost deja cumpărate, iar unele au intrat în şantier. Astfel, în apropierea Tribunalului Bucureşti, se lucrează la un proiect de birouri care va purta numele Day Tower, o clădire construită de grecii de la Day Group. În aceeaşi zonă, dezvoltatorul Adrian Polec ridică un ansamblu format din două imobile, un hotel şi un bloc de locuinţe, pe un teren de 4.000 de metri pătraţi. Puţin mai departe, pe strada Sfânta Vineri, Cristian Tiderle face o clădire de birouri în care, potrivit datelor din piaţă, ar urma să fie viitorul sediu al DIICOT.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO