♦ Lotul Zimbor–Poarta Sălajului, contractat cu UMB în 2020 şi scadent în decembrie 2023, s-a deschis cu doi ani întârziere ♦ Ministerul mizează în continuare pe 230-250 km, piaţa spune 170.
România a bifat prima dare în trafic din acest an abia la jumătatea lui august, iar decalajul de peste şapte luni a mutat discuţia de la cifra promisă de autorităţi la cea pe care piaţa o consideră fezabilă. Marţi, la ora 16:00, s-a deschis circulaţia pe cei 12,24 kilometri ai A3 între Zimbor şi Poarta Sălajului, tronson care duce reţeaua la 1.428,5 kilometri de autostradă şi drum expres veritabil în exploatare.
Ţinta comunicată de CNAIR la finalul anului trecut era de 250 de kilometri daţi în trafic în 2026, iar compania a revizuit-o marţi la 200. Asociaţia Pro Infrastructură estimează însă că anul se va încheia cu circa 170 de kilometri, după opt luni cu un singur lot finalizat — şi acela cu doi ani întârziere faţă de termenul contractual.
„Lotul are o istorie zbuciumată şi este foarte întârziat, la fel ca vecinul său, Zimbor-Nădăşelu", arată Asociaţia Pro Infrastructură.
Contractul pentru Zimbor–Poarta Sălajului a fost semnat cu UMB în 1 iulie 2020, iar cel pentru Nădăşelu–Zimbor în 28 decembrie 2020, ambele cu 12 luni de proiectare şi 24 de execuţie. Ordinele de începere au venit în ianuarie şi mai 2021, iar ultima autorizaţie de construire în decembrie 2021, astfel că lucrările trebuiau încheiate în decembrie 2023, cel târziu în august 2024. Reprezentanţii CNAIR pun întârzierea pe seama alunecărilor de teren şi a terenurilor puţin coezive din Transilvania, care au impus modificarea traseului pe anumite porţiuni.
„Antreprenorul UMB este responsabil pentru o bună parte din întârziere, chiar dacă ţinem cont de problemele cu alunecările masive, cum ar fi cele de la Nădăşelu din septembrie 2021 şi de la Topa Mică în 2022, şi chiar dacă includem bâlbele, tergiversările şi indeciziile oficialilor CNAIR prin care am pierdut un an de zile", transmite Asociaţia Pro Infrastructură.
Ca efort tehnic, cei 12 kilometri sunt printre cei mai grei din reţea: aproape 3 kilometri de viaducte, cu înălţimi de până la 40 de metri, peste 5 milioane de metri cubi de pământ excavat, circa 4 kilometri de ziduri de sprijin, sute de ancoraje şi mii de drenuri.
„Deşi nu este un sector foarte lung, este unul dintre cele mai complexe tronsoane de autostradă construite vreodată în România", a transmis Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor.
Legătura cu reţeaua existentă se face prin nodurile Zimbor şi Românaşi, care racordează autostrada la DN1F Zalău–Cluj.
Următorul pas depinde de devierile de la Topa Mică şi Nădăşelu, preluate de constructorul turc Ozaltin. Odată finalizate, se va putea rula continuu pe cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului şi Nădăşelu şi mai departe pe A3 până la Târgu Mureş, pe peste 155 de kilometri.
„Turcii de la Ozaltin pot să finalizeze devierile de la Topa Mică şi Nădăşelu spre sfârşitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu vreo 3-4 luni înainte de termen", apreciază Asociaţia Pro Infrastructură.
Ministerul mizează pe închiderea întregului tronson dintre Zalău şi Cluj până la finalul anului, ceea ce ar deschide circulaţia pe autostradă până la Târgu Mureş, Alba Iulia, Sibiu sau Deva.
„Autostrada Transilvania a fost, prea mulţi ani, sinonimă cu promisiuni, blocaje şi termene amânate. Până la finalul anului vom deschide aproape 100 de kilometri – un record de la lansarea acestui proiect, venit foarte târziu", a afirmat Radu Miruţă.
La mijlocul anului, ministerul păstra ţinta de 230-250 de kilometri pentru 2026, explicând rămânerea în urmă prin cea mai ploioasă iarnă şi primăvară din ultimii cinci-şase ani, care a blocat terasamentele.
„Cred că în primele trei luni am avut trei săptămâni de lucru", recunoştea Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la emisiunea ZF Live.
Calendarul din ianuarie era mult mai generos: 124 de kilometri doar pe Autostrada Moldovei, până la Paşcani, plus 26 pe Transilvania cu Strabag şi aproape 40 pe loturile UMB, iar Brăila–Galaţi era promis pentru primăvară.
„În sfârşit se închide un capitol negru în istoria infrastructurii din România în ceea ce priveşte evoluţia autostrăzii Transilvania", aprecia atunci Irinel Ionel Scrioşteanu.
Următoarea inaugurare este aşteptată la finalul lunii august, pe A7, cu 47 de kilometri între Adjud Nord şi Bacău Sud.
