Un document PDF lansat în vara anului 2009 din calculatoarele Ministerului Dezvoltării a sedus într-un timp scurt asociaţiile de locatari din toată ţara cu promisiunea reabilitării termice a blocurilor comuniste pentru o contribuţie a proprietarilor de doar 20% din costul lucrărilor.
Programul a fost însă oprit la scurt timp după lansare, din cauza lipsei banilor, fiind continuat doar de primăriile care au reuşit să acceseze surse de finanţare alternative, iar acest lucru s-a întâmplat în special în Capitală.
Pentru anul acesta, cel puţin pentru sectoarele din Bucureşti, alegerile locale stabilite pentru data de 10 iunie par a fi grăbit programele de reabilitare, cu patru primării din cele şase anunţând programe de investiţii care depăşesc 250 de milioane de euro. De data aceasta, lucrările s-ar putea mişca într-un ritm mai rapid, întrucât costurile lucrărilor sunt suportate în cele mai multe cazuri de municipalitate.
Dincolo de scopul electoral, concretizarea proiectelor de investiţii anunţate de autorităţi ar da o gură de aer unor segmente din sectorul construcţiilor care nu şi-au revenit complet după lovitura dată de criza economică.
Materiale de 100 mil. euro. Principalele sectoare care ar beneficia de pe urma programului ar fi din producţia de tâmplărie, polistiren şi adezivi de termoizolaţie, precum şi segmentul materialelor pentru şarpante.
"Circa 40% din aceste fonduri, respectiv 100 de milioane de euro, vor fi cheltuiţi pentru achiziţia de materiale de construcţii", estimează Gabriel Constantin, managerul divizie business-to-business din cadrul producătorului Duraziv. "Din aceşti bani, circa 20 de milioane de euro ar costa adezivii pentru termoizolaţii. Valoarea aceasta ar duce piaţa cu circa 30% peste nivelul de anul trecut", estimează Constantin.
Valoarea se încadrează în intervalul estimat şi de producătorul de materiale de construcţii AdePlast. Conform estimărilor companiei, din valoarea totală de 250 de milioane de euro, circa 100 de milioane de euro sunt bani care merg în manoperă, 25 de milioane de euro se vor folosi pentru lucrările de şarpantă care ar trebui să izoleze blocurile în partea superioară, 50 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru termopane, iar 75 de milioane de euro sunt cheltuiţi pentru lucrările de termosistem, respectiv polistiren şi adezivi de termoizolaţie.
În cazul termopanelor, o piaţă a cărei valoare anuală este estimată de jucătorii din industrie la 400-430 de milioane de euro, investiţiile în programul de reabilitare ar aduce un plus de volum anul acesta de circa 10%, în timp ce în valoare avansul ar fi puţin mai scăzut, consideră Emil Pop, directorul general al concernului german Rehau.
În privinţa polistirenului, programul ar avea un efect "imens" în volum, în opinia lui Marcel Bărbuţ, proprietarul companiei AdePlast, pentru că ar aduce pe o piaţă de circa 3 milioane de metri cubi anual un plus de cel puţin 30%. "Dacă nu rămâne doar la stadiul de promisiune, ar da o gură de aer imensă pentru piaţa locală", susţine Bărbuţ.
Ce şi-au propus primăriile. Sectorul 2 al Capitalei, zona cu cele mai multe blocuri din Bucureşti, aproximativ 1.800 la număr, conduce topul bugetelor alocate pentru reabilitare, cu 82 de milioane de euro, finanţare asigurată în proporţii egale de bugetul local şi de Ministerul Dezvoltării, care va asigura demararea lucrărilor la 250 de blocuri până în toamna acestui an.
Primăria sectorului 1, diviziunea administrativă a capitalei cu cea mai mică densitate a populaţiei şi doar aproximativ 800 de blocuri, va aloca 75 de milioane de euro pentru reabilitare, din care o treime de la bugetul local, iar alte două treimi provenind dintr-un credit atras de la Banca Europeană de Investiţii, bani cu care va reabilita 200 de blocuri anul acesta.
În sectorul şase, în vestul Capitalei, zonă cu peste 1.600 de blocuri în total, primăria a alocat un buget de 70 de milioane de euro, din care 42 de milioane de euro vin dintr-un credit de la BEI, 26 de milioane de euro sunt alocate de la bugetul local, iar diferenţa vine de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Banii ar trebui să ajungă pentru reabilitarea a 273 de blocuri.
Pentru sectorul 5, ale cărui cartiere numără aproape 1.300 de blocuri, municipalitatea susţine că a pus deoparte 50 de milioane de euro pentru reabilitarea termică, cu care speră să eficientizeze până în vară circa 260 de blocuri.
Primăria sectorului patru nu a stabilit un buget pentru reabilitarea termică anul acesta, însă reprezentanţi ai municipalităţii susţin că au în plan lucrări pentru 50 de blocuri, faţă de cele şase care au fost reabilitate în programul de anul trecut. La un calcul brut pornind de la un cost mediu de reabilitare de 300.000 de euro pentru un bloc, municipalitatea care are în administrare zona de sud a capitalei ar putea aloca circa 15 milioane de euro pentru programul de reabilitare.
Primăria sectorului trei nu a furnizat până la închiderea ediţiei nicio informaţie cu privire la planurile de reabilitare a blocurilor din estul Capitalei în acest an.
În privinţa contractelor de execuţie, primăria sectorului 2 a împărţit lucrările de reabilitare între 23 de firme de execuţie şi şase firme de proiectare, în timp ce primăria sectorului şase lucrează cu patru firme de execuţie - Erbaşu, Apolodor, Tehnologica Radion şi Nemar -, însă conform caietelor de sarcini, lucrările pot fi subînchiriate unor firme mai mici.
Primăria sectorului 1 a contractat lucrările de execuţie către 17 firme, în timp ce în sectorul 5 lucrează 10 firme.
Cât costă? Preţul de execuţie a lucrărilor de reabilitare variază la fiecare sector în parte, pe palierul 55-70 de euro pe metru pătrat, fără TVA, un nivel care fructificat corespunzător asigură o calitate acceptabilă a lucrărilor, consideră Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.
"Preţul se înscrie în media pieţei şi poate asigura lucrări de o calitate medie, însă e nevoie de două-trei cicluri de toamnă-primăvară pentru a vedea cât de bine s-au reabilitat de fapt imobilele", susţine managerul, a cărui companie oferă şi servicii de certificare energetică.
Certificatele "verzi", cum sunt supranumite, sunt eliberate după terminarea lucrărilor de eficientizare şi ar trebui să ateste încadrarea blocului în parametrii ceruţi de municipalitate în caietul de sarcini. Ca punct de reper, un astfel de certificat pentru un bloc de 10 etaje cu o singură scară, cu patru apartamente pe etaj, costă circa 2.000 de euro. La cele 1.000 de blocuri care ar trebui să intre în programul de reabilitare anul acesta, reiese o sumă de circa 2 milioane de euro numai pentru certificarea energetică.
Un program din care ar avea de beneficiat numeroase firme de construcţii, locatarii blocurilor, dar şi bucureştenii în general, care s-au săturat în ultimii 20 de ani de imaginea cenuşie a oraşului văzut de la înălţime.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
