Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins1,22 mld. euro anul trecut, în creştere cu 33,15%, potrivit datelorAsociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Revenireacererii pe pieţele din Europa Centrală, dar şi de Vest, precum şipreţurile mai mari obţinute la negocierea contractelor au fostsuficiente pentru ca afacerile fabricilor româneşti din domeniusă-şi tureze anul trecut motoarele.
Dacă alte ţări din regiune au implementat taxe pentru livrărilede lemn către această destinaţie, România este singurul stat dincare se poate cumpăra fără astfel de restricţii, potrivit unorjucători care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22 mld. eurose adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1 mld.euro, astfel că în total exporturile de lemn şi produse rezultatedin prelucrarea lemnului sar de două miliarde de euro.
Rezultate surprinzătoare. "Dacă exportul de mobilă acrescut în 2010 faţă de 2009 cu 13,6%, observăm că în aceeaşiperioadă exportul de produse lemnoase s-a majorat cu 33,2%.Creşteri semnificative s-au raportat la exportul de buşteni, carepractic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euro în2009 la 30 de milioane de euro în 2010", au spus reprezentanţiiAPMR, punctând faptul că răşinoasele reprezintă cei mai importanţibuşteni la export, iar China cea mai importantă piaţă. Instituţianotează că exportul către China a ajuns la 16,6 mil. euro de laaproape 5 mil. euro în 2009.
Cele mai mari exporturi de materie lemnoasă la nivel naţionalsunt însă cele de cherestea, care sar de jumătate de miliard deeuro, peste 40% din total. Un producător important de cherestea dinRomânia este Holzindustrie Schweighofer, afacerea puternicului omde afaceri austriac Gerald Schweighofer. În domeniul prelucrăriilemnului, el are mai multe fabrici în România, unde pe lângăcherestea mai produce şi alte tipuri de panouri din lemn, iar unadintre destinaţiile externe unde livrează este Japonia. Exporturilefabricilor lui Schweighofer se situau anul trecut, potrivit unorestimări, la aproximativ 100 de milioane de euro.
După cherestea, pe locul doi în topul exporturilor se aflăproduse precum PAL, MDF şi OSB.
PAL-ul (plăcile aglomerate din lemn) repezintă panouri obţinutedin coajă şi resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemn,care sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent extrem demic se pot găsi şi în formă brută în magazinele de bricolaj. Pe dealtă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot un materialfolosit în industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată faţăde PAL. MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi din resturi decojite.Principalul producător de MDF este Kronospan, iar date despre alţiproducători pe această piaţă sunt puţine.
OSB reprezintă plăcile folosite în special în industriaconstrucţiilor pentru pereţi, podele, acoperişuri, dar pot fifolosite şi pentru cutii de transport sau paleţi.
Austriecii de la Kronospan produc atât MDF, cât şi PAL şi OSB.Grupul produce la Sebeş PAL, capacitatea anuală fiind de 840.000 demetri cubi, şi MDF, iar în acest caz capacitatea este de 384.000 demetri cubi. La Şebeş (Alba), Kronospan a cumpărat în 2004facilităţile deţinute de grupul Frati într-o tranzacţie estimată lavremea respectivă la 250 mil. euro.
Dacă la Sebeş a cumpărat, la Braşov austriecii au investitîntr-o capacitate nouă. Fabrica de la Braşov a fost inaugurată îndecembrie 2009 şi a necesitat investiţii de 200 mil. euro şiproduce OSB (plăci din fibre orientate) şi PAL. Capacitatea deproducţie de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de80.000 de metri cubi.
Kronospan şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290mil. euro, în creştere cu aproximativ 10% comparativ cu 2010.
"În prima parte a anului 2011, Kronospan a menţinut exporturilela aceleaşi cote ca şi în 2010, adică aproximativ 60% din întreagaproducţie de la Braşov şi de la Sebeş merg la export", a spus OanaBodea, reprezentant al Kronospan.
Printre avantajele aduse de exporturi, Bodea notează:îmbunătăţirea profitului şi a vânzărilor, echilibrarea cererii înfuncţie de anotimp pentru că atunci când piaţa din România esteblocată, în special în perioada de iarnă, se echilibrează producţiaprin creşterea exporturilor pe alte pieţe, minimizarea riscului şidiversificarea propriei afaceri.
În opinia Kronospan, potenţialul exportului românesc de produsedin lemn rămâne ridicat în Uniunea Europeană, însă existăoportunităţi şi în state precum cele din Orientul Apropiat şiMijlociu.
"Criza care a afectat industria construcţiilor şi cea aamenajărilor interioare a avut impact doar asupra exporturilorromâneşti de mobilier în spaţiul intracomunitar. Totuşi, anultrecut exporturile de lemn şi produse de lemn au atins suma depeste 1 miliard de euro", a adăugat Oana Bodea.
Cât se exploatează. În 2010, volumul lemnului exploatat afost de 16,9 mil. metri cubi, în uşoară creştere faţă de anulprecedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică(INS).
Preţul mediu al unui metru cub de lemn de foc este deaproximativ 25 de euro (pe timpul verii), iar toamna urcă la 30-35,potrivit unor date furnizate de către Vlad Cîrjan, avocat parteneral casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii, careintermediază tranzacţii cu păduri. Acesta este considerat cel maiieftin lemn, fiind în stare brută, neprelucrată. Preţul faguluieste de circa 45 de euro şi ajunge la 60 de euro pe metru cub dacăeste şi livrat. Bradul este cel mai căutat şi are un preţ de 80 deeuro.
Pe de altă parte, în raportul de activitate al Regiei Naţionalea Pădurilor Romsilva aferent anului 2010 rezultă că preţul mediuobţinut este de peste 90 de lei pe metru cub (peste 21 deeuro).
Dacă se ia în considerare un preţ minim de 20-25 de euro/metrucub rezultă că lemnul exploatat anul trecut din pădurile Românieipoate fi estimat la peste 340 mil. euro în stare brută. Fondulforestier al României (care include pădurile, terenurile destinateîmpăduririi, dar şi alte suprafeţe) a fost anul trecut de 6,5 mil.ha, din care suprafaţa pădurilor este de 6,35 de milioane dehectare. Cel mai mare proprietar de păduri este statul, careadministrează aceste suprafeţe prin Romsilva.
Şi mobila se caută. Creşterea de 13,6% a exportului demobilă, potrivit APMR, a venit după doi ani consecutivi de scădereşi a avut loc pe fondul revenirii pieţelor din Vest. Însă dinpartea mobilei aceasta este singura veste bună deoarece atâtproducţia, cât şi cererea de pe piaţa internă au scăzut, fapt ce aredus numărul oamenilor care lucrează în industrie la 48.500, faţăde 53.300 în 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
