România are constructori puternici, cu afaceri de miliarde de lei, însă cei mai mari jucători locali s-au orientat aproape integral spre infrastructură şi lucrări publice. Pe segmentul rezidenţial, aflat acum într-o perioadă de aşteptare, marile nume româneşti sunt tot mai rar prezente.
La prima vedere, construcţiile par unul dintre cele mai sănătoase sectoare ale economiei: primii zece constructori din România au raportat afaceri cumulate de 29,3 miliarde de lei în 2025, cu 11% peste anul anterior, şi au în total aproape 16.000 de angajaţi. Există, aşadar, companii româneşti puternice, cu experienţă şi capital. Şi totuşi, aceste nume mari lipsesc aproape complet din ecuaţia dezvoltărilor rezidenţiale. Cel mai bun exemplu este Bog'Art, unul dintre cei mai solizi constructori privaţi cu capital românesc. Compania este singura constantă a constructorilor din zona de birouri a Capitalei şi apare în cele mai importante asocieri pentru proiectele publice de anvergură: alături de Construcţii Erbaşu şi Concelex lucrează la extinderea magistralei de metrou M4 şi la spitalul regional din Craiova, iar la planşeul Unirii a fost parte din asocierea cu Erbaşu şi Concrete & Design Solution. La acestea, se adaugă şi rezidenţialul - compania ridică un proiect de locuinţe pe Strada Nordului 48-50 din Capitală, cu o suprafaţă de aproape 14.000 de metri pătraţi, demarat în 2025 şi programat să fie finalizat în 2027, după 24 de luni de lucrări. Construcţii Erbaşu, Bog'Art şi Concelex sunt trei dintre cei mai mari constructori, dar forţa lor combinată se duce, în cea mai mare parte, spre metrou, spitale şi infrastructură, nu spre blocuri de locuinţe.
Construcţii Erbaşu, a patra cea mai mare companie din piaţă, cu afaceri de circa 3 miliarde de lei, nu are în prezent lucrări pe segmentul rezidenţial. Iar cei mai mari trei constructori ai ţării – Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, controlate de Dorinel Umbrărescu, cu afaceri de 16 miliarde de lei în 2025 – sunt concentraţi pe marile tronsoane de autostradă, între care Autostrada 7, care va lega Moldova de Capitală.
Explicaţia ţine de contextul pieţei. Scăderea puterii de cumpărare, incertitudinile economice şi costul ridicat al finanţării i-au determinat pe dezvoltatori să amâne sau să redimensioneze o parte dintre proiecte, iar volumul de lucrări din rezidenţial s-a redus vizibil. „În prezent lucrările din sectorul rezidenţial sunt în comprimare, în regresie, pe fondul cererii în scădere pentru locuinţe", explică Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. În paralel, presiunea termenului de 31 august pentru proiectele cu bani din PNRR şi concurenţa uriaşă la licitaţiile publice ţin marile companii ancorate în zona lucrărilor finanţate din fonduri europene.
În acest gol, locuinţele ajung să fie ridicate fie prin structuri proprii ale dezvoltatorilor, fie de antreprenori mai mici ori de grupuri internaţionale. Un exemplu este STRABAG România, antreprenor general pentru componenta rezidenţială şi de birouri a proiectului QUEENS District, dezvoltat de Speedwell în nordul Bucureştiului. Bogdan Mărginean, Technical Managing Director STRABAG România, Building Construction Team, atrage atenţia că provocarea nu este doar dacă există cerere, ci cât de eficient reuşeşte industria să îi răspundă, în condiţiile în care proiectele rezidenţiale au devenit mult mai complexe decât în urmă cu zece ani. Cifrele oficiale confirmă, de altfel, o piaţă care continuă să producă: în primul trimestru au fost date în folosinţă 11.876 de locuinţe, cu 914 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar creşterea a venit exclusiv din fondurile private. Nevoia de locuinţe noi, moderne şi eficiente energetic rămâne solidă în marile centre urbane, ceea ce înseamnă că cererea care va readuce marii constructori în rezidenţial există deja.
Mai mult, valul actual de lucrări publice nu este o paranteză, ci o investiţie în capacitatea industriei. Pe şantierele de metrou, spitale şi autostrăzi, constructorii români acumulează capital, experienţă şi o disciplină a proiectelor mari care se va putea transfera direct în rezidenţial. Sectorul construcţiilor a devenit, de altfel, unul dintre puţinele în care companiile româneşti au învăţat să se asocieze: maturitatea pieţei face astăzi posibilă colaborarea între jucători puternici pe proiecte de mare anvergură, aşa cum arată asocierile dintre Construcţii Erbaşu, Bog'Art şi Concelex.
Pe acest fundament, revenirea marilor nume locale în rezidenţial pare mai degrabă o chestiune de moment decât una de capacitate. Pe măsură ce piaţa se maturizează şi se orientează dinspre cantitate spre calitate, sustenabilitate şi soluţii digitale, România are tot ce îi trebuie pentru a livra următoarea generaţie de locuinţe: dezvoltatori, capital şi, mai ales, constructori puternici care au demonstrat deja că pot duce la capăt cele mai dificile proiecte.
