♦ Provocarea principală nu este doar dacă există cerere în rezidenţial, ci cât de eficient reuşeşte industria să răspundă acestei cereri.“Astăzi nu mai construim doar clădiri, ci contribuim la dezvoltarea unor comunităţi urbane care integrează locuire, spaţii de lucru, servicii, mobilitate şi zone verzi”
Piaţa construcţiilor rezidenţiale traversează una dintre cele mai delicate perioade din ultimii ani, după ce scăderea puterii de cumpărare, incertitudinile economice şi costul ridicat al finanţării au determinat dezvoltatorii să amâne sau să redimensioneze o parte dintre proiectele noi. În acest context, constructorii se confruntă cu un volum mai redus de lucrări în sectorul rezidenţial faţă de alte perioade şi îşi adaptează strategiile, focusul fiind acum pe lucrările publice, cu bani din PNRR. De altfel datele din piaţă arată că numărul autorizaţiilor de construire pentru locuinţe şi ritmul lansărilor de proiecte noi a încetinit în marile oraşe, în special în Bucureşti şi în zona metropolitană. Dezvoltatorii au devenit mai prudenţi, ceea ce se traduce prin mai puţine contracte pentru constructori.
„În prezent lucrările în sectorul rezidenţial sunt în comprimare, în regresie, pe fondul cererii în scădere pentru locuinţe. Puterea de cumpărare este în scădere, ceea ce se vede pe piaţa rezidenţială. Constructorii se concentrează acum pe finalizarea lucrărilor cu fonduri din PNRR, dat fiind că au presiunea termenului scurt de 31 august”, a spus pentru ZF Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), ce reuneşte mai multe organizaţii patronale, cu peste 1.000 de firme de construcţii.
Ea a mai subliniat că marile companii de construcţii care au câştigat contracte pe infrastructură, tronsoane de autostradă, îşi focusează atenţia pe finalizarea acestor lucrări.
Situaţia de pe teren arată că cele mai mari trei companii din construcţii, Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, controlate de Dorinel Umbrărescu, au focusul pe proiecte mari, precum construcţia autostrăzii 7, care va lega Moldova de Capitală până la finalul anului. Cele trei firme au finalizat anul trecut cu afaceri de 16 mld. lei, în creştere faţă de 14,3 mld. lei anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la mfinante.ro. De altfel aceste companii sunt nume deja consacrate de ani de zile pe şantierele din toată ţara şi au fost implicate în proiecte mari de infrastructură din România. Pe de altă parte, a patra cea mai mare companie din piaţă, Construcţii Erbaşu, deţinută de familia Erbaşu şi unul dintre cei mai mari constructori de pe plan local, cu afaceri de 3 mld. lei, nu are în prezent lucrări pe piaţa rezidenţială. Infrastructura publică reprezintă în prezent una dintre principalele surse de contracte. Investiţiile finanţate prin fonduri europene şi prin PNRR generează oportunităţi importante în domenii precum infrastructura rutieră, spitale, şcoli şi clădiri publice. “Sigur că firmele de construcţii şi orice antreprenor din domeniu se gândeşte şi la ce se întâmplă după finalizarea investiţiilor pe bani din PNRR, mai ales că pe bugetul naţional sunt mai puţine investiţii, concurenţa este foarte mare iar la licitaţiile acestea participă zeci de firme. Este o perioadă grea şi presantă pe lucrările publice”, a mai subliniat Adriana Iftime.
De altfel datele de la Institutul Naţional de Statistică evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-177 locuinţe), Sud-Est (-119) şi Centru (-5). în trimestrul unu din acest an faţă de perioada similară a anului anterior. Creşteri s-au înregistrat în regiunile Vest (plus 749 locuinţe), Nord-Vest (plus 271), Nord-Est (plus 147), Sud-Muntenia (plus 31) şi Bucureşti-Ilfov (plus 17). Per total, în primele trei luni din acest an au fost date în folosinţă 11.876 locuinţe, în creştere cu 914 locuinţe faţă de primul trimestru de anul trecut. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul unu din acest an, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (52,6%). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că numărul locuinţelor terminate din fondurile private a crescut cu 1135 locuinţe, iar numărul locuinţelor terminate din fondurile publice a scăzut cu 221 locuinţe în primele trei luni din acest an, faţă de perioada similară a anului trecut.
Pe fondul acestei încetiniri din rezidenţial, constructorii şi-au mutat atenţia către segmente care oferă mai multă stabilitate. Tot mai multe firme de construcţii şi-au diversificat portofoliile şi au redus dependenţa de segmentul locuinţelor. Cu toate acestea, nevoia de locuinţe moderne şi eficiente energetic rămâne solidă, în special în marile centre urbane. Mai important decât fluctuaţiile de moment ale cererii este faptul că presiunea pentru dezvoltarea de noi locuinţe continuă să existe.
„Provocarea principală nu este doar dacă există cerere, ci cât de eficient reuşeşte industria să răspundă acestei cereri. Astăzi, proiectele rezidenţiale sunt mai complexe decât în urmă cu zece ani şi implică un număr tot mai mare de actori: dezvoltatori, proiectanţi, autorităţi, consultanţi, furnizori şi constructori. Atunci când aceste componente nu sunt aliniate încă din fazele timpurii, presiunea se transferăinevitabil în etapa de execuţie”, a spus Bogdan Mărginean, Technical Managing Director STRABAG Romania, Building Construction Team.
El a mai subliniat că cele mai bune rezultate apar atunci când dezvoltatorii, proiectanţii, consultanţii şi constructorii încep să lucreze împreună încă din fazele timpurii ale proiectului. O colaborare timpurie permite identificarea riscurilor, optimizarea soluţiilor tehnice şi o mai bună aliniere între costuri, calitate, termene şi obiectivele de sustenabilitate. Cele mai reuşite proiecte nu sunt neapărat cele mai spectaculoase pe hârtie, ci cele care beneficiază de coordonare eficientă, transparenţă şi o planificare realistă încă de la început.
„Pe termen lung, credem că piaţa rezidenţială va continua să evolueze către modele care permit livrarea mai rapidă şi mai eficientă a locuinţelor: digitalizare, BIM, standardizare, industrializarea anumitor procese şi valorificarea mai bună a fondului construit existent”.
România are nevoie în continuare de locuinţe noi, iar succesul va depinde de capacitatea întregului ecosistem de a lucra integrat pentru a le livra.
STRABAG România este implicată în proiecte rezidenţiale şi mixed-use în mai multe oraşe ale ţării, colaborând atât cu dezvoltatori locali, cât şi internaţionali. Unul dintre cele mai recente proiecte este QUEENS District, dezvoltat de SPEEDWELL în nordul Bucureştiului, unde are rolul de antreprenor general pentru componenta rezidenţială şi office.
El a mai sublinit că segmentul rezidenţial este interesant deoarece reflectă foarte bine transformările prin care trece industria construcţiilor.
„Astăzi nu mai construim doar clădiri, ci contribuim la dezvoltarea unor comunităţi urbane care integrează locuire, spaţii de lucru, servicii, mobilitate şi zone verzi. Din acest motiv, observăm o creştere a proiectelor mixed-use şi a dezvoltărilor care pun accent pe experienţa utilizatorului şi pe performanţa clădirii pe termen lung”
Ce tendinţe sunt în piaţa rezidenţială
În piaţa rezidenţială există trei tendinţe majore. Prima este orientarea către eficienţă energetică şi costuri reduse de operare. Cumpărătorii şi investitorii sunt mult mai atenţi decât în trecut la performanţa clădirii pe întreg ciclul său de viaţă, potrivit oficialului STRABAG.
A doua este creşterea importanţei proiectelor care răspund nevoii de proximitate dintre locuire, muncă şi servicii şi contribuie la reducerea timpului petrecut în trafic.
Cea de-a treia tendinţă este digitalizarea. “Vedem o utilizare tot mai extinsă a BIM şi a instrumentelor digitale care permit o coordonare mai bună între toate specialităţile implicate şi contribuie la creşterea predictibilităţii proiectelor.”
În paralel, piaţa devine mai matură şi mai selectivă. Accentul se mută treptat de la cantitate către calitatea proiectelor, sustenabilitate şi capacitatea acestora de a-şi păstra valoarea în timp.
Primii zece constructori din România au raportat în total afaceri de 29,3 miliarde lei în 2025, plus 11% faţă de anul anterior iar numărul total de angajaţi se ridica la aproape 16.000 de de salariaţi, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice.
