Locuinţa nu se mai vinde printr-o singură facilitate-vedetă, ci printr-un pachet complet în care conectivitatea, serviciile de proximitate şi eficienţa energetică cântăresc mai mult decât amenajările spectaculoase din randări. Marii dezvoltatori prezenţi pe piaţa locală spun că diferenţa o face relevanţa reală a fiecărui element, iar termeni precum „smart home" încep deja să fie supraevaluaţi.
Locuinţa ca experienţă, nu doar ca spaţiu — aceasta este direcţia spre care converg marii dezvoltatori rezidenţiali în 2026, într-o piaţă în care cumpărătorul nu mai cumpără o listă de facilităţi, ci un mod de a trăi. Amenities, wellness, smart home şi design rămân argumente de vânzare, însă reperul s-a mutat dinspre spectaculos spre util: ce foloseşti zilnic, ce reduce costul total al locuirii şi ce creează o comunitate reală. Iar o parte dintre conceptele la modă încep deja să fie privite ca supraevaluate.
Pentru Beatrice Dumitraşcu, CEO al diviziei rezidenţiale din One United Properties, elementele care fac diferenţa ţin în primul rând de proiectare şi de amplasament, fiindcă nu pot fi adăugate ulterior. „Dacă ne referim strict la design, aş numi lumina naturală, compartimentarea eficientă şi relaţia cu exteriorul, adică terase generoase, privelişti, orientare bună", spune aceasta.
Atunci când oamenii fac efectiv o alegere, se uită mult la serviciile de proximitate — magazine, restaurante, şcoli, transport public, săli de sport sau clinici medicale —, iar eficienţa energetică contează tot mai mult, pentru că se traduce în costuri de întreţinere mai mici pe termen lung, arată reprezentanta One United Properties. În schimb, unele concepte la modă şi-au pierdut din forţa de diferenţiere. „Cred că este supraevaluat termenul de smart home, pentru că deja anumite facilităţi precum încălzire în pardoseală sau control al luminii sunt parte din oferta de bază", afirmă Beatrice Dumitraşcu. Aceeaşi mutare de accent, dinspre facilitatea individuală spre ansamblu o semnalează şi Andreea Dumitru, Chief Marketing Officer al Hagag Development Europe, care insistă pe relevanţa elementelor, nu pe numărul lor. „Diferenţa reală nu este dată de numărul facilităţilor, ci de relevanţa lor. Un proiect bun nu trebuie să adauge servicii doar pentru imagine, ci să integreze acele elemente care îmbunătăţesc cu adevărat viaţa de zi cu zi", spune aceasta.
Diferenţa dintre valoare autentică şi marketing devine vizibilă abia după ce oamenii se mută efectiv în proiect, mai arată reprezentanta Hagag Development Europe. Marketingul poate susţine o promisiune o vreme, însă experienţa reală de locuire este cea care validează produsul în timp.
Cumpărătorii sunt astăzi mai sofisticaţi, mai expuşi internaţional şi mai atenţi la substanţa din spatele unei prezentări, observă ea. „Întrebarea nu este dacă un proiect are lounge, sală de fitness sau o amenajare peisagistică spectaculoasă, ci dacă aceste elemente creează confort, intimitate, eficienţă şi o experienţă de locuire mai bună", subliniază Andreea Dumitru. Proiectele care se vând repede, adaugă ea, sunt cele în care promisiunea, produsul şi experienţa reală sunt aliniate.
Pe segmentul mediu, logica este aceeaşi, doar că accentul cade pe accesibilitate şi pe costul total al locuirii. Pentru Cosmin Savu Cristescu, CEO al Redport, nu mai există o singură facilitate care vinde apartamentul, ci pachetul complet. „Cele mai importante elemente sunt accesul la transport, infrastructura din jur, proximitatea faţă de retail, şcoli, servicii medicale, spaţii verzi şi posibilitatea de a trăi mai uşor, fără dependenţă totală de maşină", spune acesta.
În 2026, clientul de segment mediu este mult mai atent la costul total al locuirii şi nu se mai uită doar la preţul apartamentului, ci la beneficiile totale — de la drumurile zilnice şi mobilare până la utilităţi, acces la cumpărături, şcoală, parc sau servicii, arată reprezentantul Redport. De aceea, proiecte precum VITALITY EST sunt gândite cu Lidl integrat, acces la facilităţi din zonă şi soluţii care simplifică mutarea. „Facilitatea care vinde cel mai bine este conectivitatea completă, să ai proiecte care au transport în proximitate, servicii, retail, natură şi confort real într-un proiect care rămâne accesibil", punctează Cosmin Savu Cristescu.
Linia de demarcaţie dintre facilitatea utilă şi cea decorativă o trasează cel mai apăsat Andrei Ciobotaru, director dezvoltare la HILS Development, care leagă vânzarea de elemente ce rezolvă probleme reale: acces bun la transport, retail de proximitate, spaţii verzi, eficienţă energetică, parcări, siguranţă şi servicii utile în viaţa de zi cu zi. „Cea mai puternică facilitate rămâne comunitatea funcţională: să ai aproape ce foloseşti des, nu doar ce arată bine în randări", spune acesta.
La polul opus, în viziunea sa, se află elementele care impresionează în prezentare, dar pe care rezidenţii le folosesc rar şi care apasă pe bugetul lunar. „Supraestimate sunt facilităţile spectaculoase, dar rar utilizate, care cresc costurile de întreţinere fără să aducă un beneficiu zilnic real pentru majoritatea rezidenţilor", afirmă Andrei Ciobotaru.
Dincolo de segmentul vizat, concluzia dezvoltatorilor se aşază pe aceeaşi idee: locuinţa viitorului se vinde ca experienţă completă, în care designul bun, serviciile de proximitate, comunitatea funcţională şi eficienţa energetică contează mai mult decât facilitatea-vedetă din prezentare. Iar testul real nu mai este randarea, ci viaţa de zi cu zi din proiect, după ce cumpărătorul s-a mutat efectiv.
