Din ce în ce mai puţine proiecte de construcţii, plăţi întârziate, insolvenţe şi chiar falimente, profituri în scădere sau chiar intrarea pe pierdere - acestea au fost cuvintele de ordine ale sectorului construcţiilor în ultimii doi ani. Piaţa construcţiilor, evaluată la 9-10 miliarde de euro anual, dă de lucru pentru 350.000 de oameni, echivalentul a 8% din numărul de salariaţi din România, însă nu reuşeşte să-şi găsească echilibrul în contextul reducerii investiţiilor publice şi private. Deşi anul trecut rulajul celor mai mari 50 de constructori activi pe piaţa locală a crescut, în medie, cu 20%, profiturile au ajuns să fie un sfert din ce erau în 2011. Iar numărul de angajaţi a scăzut la rândul său.
Ultimii doi ani, 2012 şi 2013, au fost cei care şi-au pus cel mai mult amprenta asupra pieţei locale a construcţiilor. Clasamentele constructorilor s-au schimbat, unii au crescut exponenţial, iar alţii au ieşit din topul celor mai mari jucători pe piaţa construcţiilor.
Cine conduce piaţa
Cei mai mari 10 constructori activi pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de aproape 1,6 miliarde de euro, în creştere cu 30% faţă de rulajul pe care l-au avut în 2011, potrivit calculelor Business Construct pe baza datelor transmise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Pe de altă parte, profitul celor 10 constructori s-a redus de mai mult de trei ori anul trecut: dacă în 2011 aceştia au înregistrat un profit net cumulat de aproape 105 milioane de euro, anul trecut acesta s-a ridicat la doar 30 de milioane de euro.
În topul celor mai mari constructori sunt prezenţi atât jucători străini, cât şi români. Firmele cu capital autohton domină însă clasamentul: şapte din cele mai mari zece companii de construcţii au acţionariat românesc, în timp ce restul sunt subsidiare locale ale unor grupuri externe, din Austria şi Italia.
De altfel, cel mai mare constructor pe piaţa locală a fost anul trecut Strabag SRL, una dintre subsidiarele locale ale grupului austriac cu acelaşi nume. Strabag SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 315 milioane de euro, mai mult decât dublă faţă de anul anterior, pe fondul lucrărilor de infrastructură de transport pe care austriecii le-au avut în România, printre care mai multe tronsoane de autostradă între Deva şi Sibiu.
Vezi aici care sunt cine sunt cei 50 care fac legea în construcţiile din România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
