Cele trei proiecte au probleme juridice diferite, dar rezultatuleste în fiecare situaţie acelaşi: proprietarii nu pot închiriaspaţiile către companii, astfel că investiţiile de peste 100 demilioane de euro în cele trei proiecte aduc în prezent doarpierderi legate de costurile cu întreţinerea şi cheltuielile dejudecată.
Singura dintre cele trei clădiri de birouri care a fostoperaţională este Millennium de lângă biserica Armenească, afectatăde un incendiu la sfârşitul lunii iunie 2009. De circa 20 de luniclădirea nu mai are chiriaşi, în condiţiile în care proprietarul,fondul de investiţii DEGI din Germania, şi Chartis (fosta AIG),firma care a asigurat clădirea, se află în proces cu arhitecţii şiconstructorii imobilului pentru stabilirea responsabililor pentruincendiu şi acoperirea daunelor create.
Tot lângă o biserică se află şi turnul Cathedral Plaza, deţinutde firma Millennium Building Development, controlată de miliardarulEyal Ofer. Clădirea de 18 etaje, deşi a fost finalizată în iarnaacestui an, rămâne neocupată ca urmare a unui litigiu întreproprietar şi Arhiepiscopia Romano-Catolică, care a obţinut în lunanoiembrie 2010 la Curtea de Apel Suceava declararea nulă aautorizaţiei de construire, cerând astfel demolarea imobiluluisituat lângă Catedrala Sfântul Iosif.
Cele două părţi se află în litigii de aproximativ cinci ani,timp în care instanţele au dat decizii contradictorii, care fieopreau lucrările, fie le lăsau să continue. Cert este că imobilul afost ridicat, dar nu poate fi închiriat, iar proprietarii auiniţiat la începutul acestui an o contestaţie în anulare şi ocerere de revizuire împotriva deciziei pronunţate de Curtea de ApelSuceava, demersuri similare fiind realizate şi de către PrimăriaSectorului 1, cea care a aprobat construcţia.
Nu doar instanţei de la Suceava i-a fost cerut să se pronunţe cuprivire la un proiect imobiliar din Bucureşti. Cazul turnului TowerCenter din Piaţa Victoriei, de 22 de etaje, se judecă şi laTribunalul Covasna între Tower Center Internaţional, dezvoltatorulproiectului deţinut de Industrialexport şi Avrig 35, pe de o parte,şi Alpha Bank, pe de altă parte, banca elenă care ar fi trebuit săpreia jumătate din clădire. Şi în acest caz procesele suntnumeroase şi au loc inclusiv la Tribunalul Bucureşti, neînţelegeriexistând şi între acţionari, astfel că după ce clădirea a statpentru circa doi ani goală, cel mai probabil nu va fi ocupată preacurând.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
