Business Construct

VIDEO ZF LIVE. Mihai Pătrulescu, economist-şef Colliers: Infrastructura şi lipsa forţei de muncă sunt probleme care împiedică extinderea centrelor de producţie

Autor: Dragoş Dinu

21.08.2017, 00:05 409

„România are oricum potenţial, atunci când vorbim de sectorul indus­tri­al sau manufactură. Dar, atâta timp cât nu avem străzile care să conecteze ora­şe­le ne lovim de o limitare a acestui mo­del de creştere.“

Lipsa infrastructurii şi a forţei de muncă sunt principalii factori care îm­pie­dică ex­tinderea centrelor de pro­duc­ţie în Româ­nia deşi există interes din partea inves­tito­ri­lor străini, este de pă­rere Mihai Pătru­les­cu, economist-şef în cadrul com­pa­niei de consultanţă imo­biliară Colliers Inter­na­tional, în ca­drul emisiunii ZF Live.

Piaţa locală a devenit tot mai inte­resan­tă pentru investitorii străini care vor să cum­pere sau să dechidă noi centre de pro­ducţie aici în special în ultimii ani în care economia a postat creşteri con­stante. Astfel, România este campioană atât la creşterea economică din UE, cât şi la avansul consumului. Datorită acestor evoluţii pozitive, percepţia investitorilor despre România s-a schimbat.

„Este încurajator ceea ce se petrece în producţia industrială, unde avem însă nişte limite date de infrastructură. Nu avem destule in­ves­tiţii, nu avem infra­struc­tură dez­vol­tată.“ El adaugă că dacă ne uităm unde sunt centrele de pro­ducţie, mai ales în sectorul auto, obser­văm că s-a investiţii mai multe s-au rea­lizat în special în partea de vest a ţării, acolo unde infra­structura este mai dez­voltată decât în restul ţării.

„Avem şi problemele cu forţa de muncă. Dacă ar fi să evaluăm unde sunt pro­blemele cele mai mari cu forţa de mun­că, am vedea că cea mai mare defi­cienţă o are partea de vest. Dacă am pu­tea spori dezvoltarea infrastructurii, am observa că producţia s-ar muta un­de­va în centrul ţării“, a explicat Pătru­lescu.

Dezvoltarea economică a unei regiuni este invers proporţională cu rata şomajului, astfel că în zona de vest a ţării numărul mare de investiţii a făcut ca cea mai mare parte a populaţiei active să aibă loc de muncă.

El a mai spus că, dacă se va realiza planul de infrastructură anunţat pentru anii 2017-2018, am putea vedea o cone­xiune între Timişoara şi Sibiu, şi astfel zona din centru a ţării ar putea atrage noi centre de producţie. La fel şi pe traseul Alba-Iulia - Târgu Mureş, zo­ne unde ar putea fi extinse de asemenea fabrici.

„Este o perioadă în care nu ne fo­lo­sim tot potenţialul, dar economia merge to­tuşi bine, iar noi investiţii apar în peisaj. Transilvania ca populaţie şi su­pra­faţă este comparabilă cu Ungaria.“ Totuşi, salariul mediu de pe piaţa locală este aproape la jumătate faţă de Ungaria, astfel că loc de creştere există.

„România are oricum potenţial, atunci când vorbim de sectorul indus­tri­al sau manufactură. Dar, atâta timp cât nu avem străzile care să conecteze ora­şe­le ne lovim de o limitare a acestui mo­del de creştere“, a mai spus Mihai Pătrulescu.

Dacă loc de creştere mai există în zona de industrial, când vine vorba de piaţa de birouri, el afirmă că există atât cerere, cât şi ofertă. Cererea este apro­piată de potenţialul pieţei, dar şi oferta reuşeşte să satisfacă această nevoie.

„Cererea este puternică, principalul factor care o limitează este lipsa forţei de muncă. La nivel de birouri, Bucureştiul poate să mai absoarbă aproximativ 200.000 mp în fiecare an, asta în mod organic.“ În ultimii ani Capitala, dar şi ora­şele mari au atras noi investitori în special din IT, care vin pe piaţa locală ca să îşi dezvolte centre de servicii.

Cele mai noi zone care se dezvoltă pe segmentul de birouri din Bucureşti sunt Grozăveşti, zona de lângă Bulevardul Ex­po­ziţiei, unde au început să aibă loc câte­va tranzacţii de terenuri, dar şi în apro­pie­rea staţiei de metrou Politehnica, unde sunt deja o serie de proiecte importante, dar se şi dezvoltă altele noi. Pe lângă dezvoltările noi, sunt în discuţie şi o serie de tranzacţii cu clădiri deja existente.

„În Bucureşti sunt la vânzare birou­ri­le de la America House, dar sunt şi dezvoltatori care au dezvoltat asemenea clădiri şi vor să vândă. De exemplu, am avut tranzacţia AFI (cinci clădiri de birouri în total - n.red.) care a căzut, dar care rămâne un activ destul de interesant. Anul viitor vor fi daţi în construcţie aproximativ 300.000 de metri pătraţi destinaţi clădirilor pentru birouri. În 2019 vor fi daţi ceva mai puţin, undeva la 200.000“, a mai spus Mihai Pătrulescu.

 
AFACERI DE LA ZERO