ZF Tendinţe în piaţa de birouri şi construcţii. Constructorii români au masa critică să iasă pe pieţele externe, dar acasă au 830 km de autostradă în execuţie cu motorina tot mai scumpă şi o infrastructură existentă care se degradează fără întreţinere

♦ Cristian Erbaşu: Sunt cel puţin cinci-şase firme din România care ar putea merge pe alte pieţe. Bulgarii au ieşit deja în România şi în Serbia, iar noi am acumulat suficientă experienţă ♦ Cătălin Vişan, Concelex: Avem o durată medie de încasare de 177 de zile. Avem nevoie de un mecanism de factoring garantat de stat, nu de bani în plus, ci de bani mai repede ♦ Liviu Neagu, Bergerat Monnoyeur: Dacă mergi pe un şantier din România şi pe unul din Germania, modul în care se lucrează este cu totul diferit. Trebuie să fim eficienţi şi pragmatici ♦ Irinel Ionel Scroişteanu, Ministerul Transporturilor: România trebuie să facă paşi pentru participarea efectivă la reconstrucţia Ucrainei. Ţinta supremă ar trebui să fie o cotă de piaţă din Ucraina.

România are la final de martie  circa 830 de kilometri de autostradă şi drum expres în construcţie şi se pregăteşte să livreze în 2026 între 230 şi 250 de kilometri, după ce anul trecut a pus în trafic 200 de kilometri de drum rapid.

În paralel, în industria de construcţii se conturează o discuţie care depăşeşte gra­niţele: firmele româneşti au atins masa critică pentru a ieşi pe pieţele externe, dar nu au încă instrumentele, parteneriatele şi cadrul instituţional care să le permită acest pas, au spus participanţii la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa de birouri şi construcţii, realizată alături de Globalworth, Bergerat Monnoyeur România, CarbonTool, Concelex, Construcţii Erbaşu, Nhood, Prologic Facility Management şi Speedwell.

Cristian Erbaşu estimează că cel puţin cinci-şase companii româneşti ar putea aborda pieţe din regiune, de la Bulgaria şi Serbia la Ungaria şi Polonia. „În ultimii

doi-trei ani deja s-a creat o masă critică. Aşa cum, de exemplu, cu curaj au ieşit cei din Bulgaria în România, cred că se duc şi în Serbia şi în alte ţări“, spune Cristian Erbaşu.

Modelul există deja, dar funcţionează în sens invers: constructori bulgari au intrat pe piaţa din România, la fel ca firme din afara Uniunii Europene, în condiţii pe care fonda­torul Erbaşu le numeşte „cel puţin îndoiel­nice în ceea ce priveşte concurenţialitatea“.

Problema nu este doar de ambiţie, ci de structură: marjele din construcţii au urcat în ultimii doi ani la 10-12%, de la un interval istoric de 3-7%, dar aceste perioade sunt scurte.

„Dacă nu ai o perioadă mai lungă în care să te capitalizezi, rişti să nu faci faţă perioadelor grele care urmează“, averti­zează Cristian Erbaşu. O presiune suplimentară vine din preţul carburanţilor: „Aşteptăm creşteri de cel puţin 10-15% în acest an dacă nu se va reveni cu preţul petrolului. Iar în ceea ce priveşte profitabili­tatea, este destul de greu de previzionat“, adaugă constructorul.

Secretarul de stat Irinel Ionel Scroişteanu deschide un orizont şi mai larg – reconstrucţia Ucrainei.

„Noi accelerăm unele proiecte nu pentru că este război în Ucraina, ci pentru că România trebuie să conteze în reconstrucţia Ucrainei, iar conectivitatea României cu Moldova şi cu Ucraina va fi un atu imbatabil“, spune Irinel Ionel Scroişteanu.

Secretarul de stat menţionează în special sectorul nuclear, unde infrastructura româ­nească este construită pe model canadian: „Canada va participa la reconstrucţia Ucrainei pe zona nucleară. România are un avantaj major. Putem avea oferte comple­mentare către ţările care vor finanţa reconstrucţia, fie că este Japonia, Coreea de Sud sau Norvegia.“

Pe plan intern, Ministerul Transpor­turilor accelerează proiectele: Autostrada Moldovei avansează spre o primă dare în trafic până la Bacău, urmată de tronsonul până la Mirceşti în august şi închiderea ultimului lot din zona Paşcaniului până la sfârşitul anului. „Va fi şi finalizarea a ceea ce ne-am asumat atunci când am demarat în 2020 proiectarea şi execuţia acestei autostrăzi foarte importante“, spune Irinel Ionel Scroişteanu. Pe centura Capitalei, lotul 1 nord va fi deschis în două etape – tronsonul DN1-DN1A în iunie-iulie, restul până la sfârşitul anului –, iar loturile 3 şi 4 sunt programate pentru august-septembrie.

Însă ritmul de construcţie aduce cu sine o problemă – întreţinerea proiectelor existente. „Dacă nu alocăm fonduri pentru întreţinere, vor fi inutilizabile peste 5-10 ani. Deja avem exemple ale unor complexe sportive care nu au fost bine întreţinute şi care acum arată mai rău decât cele vechi“, avertizează Cristian Erbaşu. „Odată ce am făcut o infrastructură, fie că este de transport, de sănătate sau de învăţământ, aceasta trebuie întreţinută. Marile companii se vor retrage în alte ţări, iar întreţinerea va rămâne pe umerii firmelor româneşti“, adaugă constructorul.

La rândul său, Cătălin Vişan, directorul general al Concelex, arată că firmele de construcţii sunt sub presiunea unor termene de încasare de aproape şase luni. „Ar trebui gândit un mecanism de factoring în care statul să garanteze pentru lucrările respective. Nu cerem bani în plus, dorim doar un mecanism în care banii să vină mult mai repede“, spune Cătălin Vişan. Concelex are peste 1.200 de angajaţi proprii şi lucrează cu 2.000-2.500 de subcontractanţi, dar recrutarea rămâne o provocare: necesarul de forţă de muncă străină este de circa 270.000 de oameni, iar aprobările acoperă doar 100.000. „Este o problemă foarte mare. Din start sunt 170.000 de posturi care nu pot fi suplinite“, punctează directorul general al Concelex.

Liviu Neagu, CEO-ul Bergerat Monnoyeur, reprezentantul Caterpillar în România, adaugă că eficienţa pe şantierele româneşti rămâne departe de standardele vestice. „Dacă mergeţi pe un şantier din România şi pe un şantier din Germania sau Franţa, modul în care se lucrează este cu totul diferit. 35-40% din timp este mers la ralanti. Gândiţi-vă că acum motorina este doi euro pe litru – gândiţi-vă câţi bani se ard degeaba", spune Liviu Neagu. Caterpillar a investit peste 20 de miliarde de dolari în ultimii 25 de ani în tehnologie, digitalizare şi inteligenţă artificială, iar Liviu Neagu spune că următorul salt va fi comunicarea în care utilajul propune soluţii operatorului. „Trebuie să păstrăm şi să creăm plusvaloare în România. Avem nevoie de companii care pot să facă plusvaloare şi care pot să meargă acum pe pieţele din jurul nostru – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia", conchide CEO-ul Bergerat Monnoyeur România.