♦ Andrei Boca, Globalworth: Green Court D a ajuns la 60% preînchiriere încă din faza de construcţie. Clădirile de lângă metrou au grad de ocupare de aproape 100% ♦ Mihai Păduroiu, One United Properties: Statul e cel mai mare proprietar imobiliar din România. Fondul imobiliar deţinut de instituţii generează costuri în loc să fie valorificat ♦ Maria Jianu, Speedwell: Densitatea a coborât de la sub 10 mp la peste 20 mp per angajat. Biroul a devenit un incubator social ♦ Mihaela Petruescu, Nhood: Proiectele mixed-use atrag cel mai bine chiriaşii. În Braşov, Coresi continuă cu o clădire nouă de 11.000 mp.
România are una dintre cele mai mari rezerve imobiliare publice din regiune, dar o valorifică cel mai ineficient. Numai în Bucureşti, sute de hectare de teren aflate în proprietatea statului stau abandonate şi generează costuri, în loc să producă venituri. Funcţionarii publici lucrează în clădiri de 50, 70 sau 80 de ani, într-o stare avansată de degradare, şi li se cere în acelaşi timp să livreze servicii de calitate. În Polonia, jumătate din tranzacţiile anuale de birouri implică entităţi publice, ceea ce ar însemna, transpus la scara României, peste 100.000 de metri pătraţi anual direcţionaţi către companii de stat.
„Nu vorbim despre vânzare, ci despre dezvoltare în parteneriat cu jucători privaţi, locali sau internaţionali. Aceste active ar deveni generatoare de venit şi ar contribui la îmbunătăţirea serviciilor publice“, spune Mihai Păduroiu, CEO al diviziei office din One United Properties, în cadrul conferinţei ZF Tendinţe în piaţa de birouri şi construcţii, realizate alături de Globalworth, Bergerat Monnoyeur România, CarbonTool, Concelex, Erbaşu Construcţii, Nhood, Prologic Facility Management şi Speedwell. „Dar pentru asta e nevoie de o strategie naţională, nu punctual, de la minister la minister.“
Problema nu este teoretică. Andrei Boca, leasing director al Globalworth, spune că de-a lungul timpului au avut chiriaşi din zona publică şi că cerinţele lor nu sunt fundamental diferite faţă de cele ale unui chiriaş privat. Blocajul vine din legislaţie şi din modul în care se desfăşoară licitaţiile: nu există conceptul de broker care să reprezinte instituţia publică, cerinţele sunt formulate rigid, cu sute de criterii care nu mai sunt relevante în era digitalizării, iar în 2025 încă apar specificaţii de tipul centralelor telefonice cu fire. „Nu suntem încă acolo şi ar fi nevoie ca instituţiile publice să îşi simplifice cerinţele“, punctează Andrei Boca.
Dincolo de dosarul sectorului public, piaţa privată de birouri iese din hibernarea postpandemică. Până în 2028, în piaţă vor intra circa 220.000 mp noi, iar pentru prima dată în şase ani volumul relocărilor a egalat reînnoirile de contracte. Chiria prime a ajuns la 22 de euro/mp, cu 15% peste nivelul din 2020, iar consultanţii estimează un interval de 21-25 de euro/mp în zonele centrale, unde rata de neocupare a coborât sub 7%.
„Nu este o resetare, ci o repoziţionare“, rezumă Mădălina Cojocaru, partner office agency la Cushman & Wakefield Echinox. Comparativ, Praga depăşeşte 30 de euro/mp, iar Varşovia se apropie de acelaşi prag. Headline rent-ul nu mai spune singur povestea: echipamentele moderne din clădirile noi aduc economii operaţionale de 30-50%, iar decizia de relocare a migrat de la factorii strict financiari spre cei legaţi de experienţa angajaţilor, colaborare şi proximitatea faţă de servicii.
Fractura cea mare este între clădirile bine conectate la transport şi restul stocului. „Clădirile de lângă staţii de metrou au grad de ocupare de aproape 100%, iar acesta scade exponenţial pe măsură ce distanţa creşte“, spune Andrei Boca. Green Court D, cea mai nouă clădire Globalworth, a ajuns la 60% preînchiriere deşi lucrările la structură nu sunt încheiate. One United Properties anunţă 100% ocupare în toate clădirile moderne din portofoliu şi livrează anul acesta One Technology District pentru Infineon, cu 22.000 mp, şi Hala Ford. Speedwell pregăteşte Queens – 22.500 mp de office, 240 de apartamente şi 2.500 mp de retail –, iar Maria Jianu, leasing director al companiei, spune că densitatea în birourile noi a coborât de la sub 10 mp la peste 20 mp per angajat, ajungând în unele cazuri la 40 mp per persoană. „Biroul a devenit un incubator social, nu un spaţiu de lucru clasic“, explică Maria Jianu. În afara Bucureştiului, Nhood continuă dezvoltarea proiectului mixed-use Coresi din Braşov cu o clădire nouă de 11.000 mp, din care 2.000 mp sunt deja închiriate. „Componenta mixtă ajută foarte mult la atragerea chiriaşilor“, spune Mihaela Petruescu, country director al Nhood România.
Irinel Ionel Scrioşteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
► România are în construcţie 830 de km de autostradă şi drum expres iar până la final de an circa 230-250 km ar putea să fie livraţi. Ne păstrăm optimismul cu privire la cel mai bun an din istoria României în materie de autostrăzi şi drumuri expres.
► Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă iar săptămâna aceasta vor fi semnate primele două noi contracte pe finanţare pe SAFE. Este vorba de tronsonul Paşcani -Suceava. Pe restul loturilor pe care le avem în licitaţie pe această componentă financiară vor fi anunţaţi câştigătorii în câteva zile.
► Lucrările la Autostrada Moldovei evoluează foarte bine. Vom avea o dare în trafic până la Bacău într-o primă etapă, iar apoi în luna august, următorul dincolo de Roman, până la Mirceşti, urmând ca până la sfârşitul anului să închidem şi ultimul lot, din zona Paşcaniului.
► România are nevoie de infrastructură. Competitivitatea României a fost şi încă este afectată de lipsa de infrastructură, mai ales în zona infrastructurii feroviare, care a rămas puţin în urmă.
► Cum influenţează preţul motorinei şantierele? Avem cu siguranţă această presiune pe toate şantierele pe care le avem deschise. Discutăm permanent la nivelul guvernului să găsim soluţii. Noi avem formule de ajustare a preţului contractelor şi aplicăm toate măsurile. Căutăm soluţii în aşa fel încât să nu avem blocaje sau probleme care să afecteze şantierele.
Cristian Erbaşu, Construcţii Erbaşu
► Noi, cei cu capital românesc, suntem dependenţi totuşi de piaţa externă, mai ales în ceea ce priveşte materialele de construcţii. Va urma iar o perioadă de instabilitate pornită de la carburanţi, care se va reflecta în profitabilitatea companiilor în 2026. Oricum, aşteptăm creşteri de cel puţin 10-15% în acest an dacă nu se va reveni cu preţul petrolului.
► Până ajungem noi să obţinem o cotă de piaţă în zona Ucrainei deocamdată au alţii cota de piaţă majoritară în România. Prin modul în care noi am organizat achiziţiile publice, deşi avem firme de construcţii mari, am împins foarte multe investiţii exclusiv spre companii din afara României, în condiţii cel puţin îndoielnice în ceea ce priveşte concurenţialitatea.
► În construcţii, marjele uzuale erau undeva între 3%-5%-7% maxim. Acum, în ultimii doi ani, marjele au crescut, chiar au ajuns undeva la 10-12%. Din păcate, perioadele sunt scurte, nu au continuitate pe astfel de profitabilităţi, care oferă posibilitatea de capitalizare pentru companii. Dacă nu ai o perioadă mai lunga în care să te capitalizezi, rişti să nu faci faţă perioadelor grele care urmează.
► Nu cred că domeniul rezidenţial reprezintă o opţiune acum, în perioada următoare, nici cel de office, nici cel de locuinţe. Vor urma proiecte destul de mari venite din Uniunea Europeană, precum finanţări de locuinţe accesibile, un proiect destul de amplu.
► În sfârşit, după mulţi ani, firmele din România, cel puţin în ultimii 7- 8 ani, au realizat că împreună îşi pot crea unii altora condiţii mult mai bune decât dacă lucrează cu firme din străinătate, care au culturi diferite şi care au interese diferite.
► Sursa de creştere întotdeauna depinde foarte mult de piaţă. Este adevărat ca în momentul de faţă piaţa se reaşează. Însă este evident faptul ca infrastructura rămâne o prioritate. Să vedem dacă firmele româneşti vor putea avea acces în zona nucleară şi din ce poziţie vor avea acces acolo, sau în zona feroviară, la fel.
Cătălin Vişan, director general al Concelex
► Avem o durată medie de încasare de 177 de zile. Sunt proiecte care s-au derulat şi încasările au fost punctuale, dar sunt şi proiecte din PNRR, cu întârzieri. Deci vorbim de întârzieri de plată, dar în aceasta stuaţie trebuie să vorbim şi de cât de eficiente sunt mecanismele în care două autorităţi verifică de două ori aceleaşi documente.
► Ar trebui gândit un mecanism de factoring, în care statul să garanteze pentru lucrările respective. Deci, practic nu cerem bani în plus, dorim doar un mecanism în care banii să vină mult mai repede. Banii sunt importanţi şi cu cât vin mai greu, cu atât înseamnă că probabilitatea cu siguranţă scade.
► Lucrăm cu mai multe bănci partenere şi cu ajutorul lor şi în acelaşi timp cu creditul asociaţiilor, cu dividendele neridicate o perioadă foarte lungă de timp, reuşim să ţinem pasul. Dar respectivele dividende ar trebui să fie folosite pentru a face nişte investiţii, nu pentru a face partea de derulare efectivă şi a reuşi să ducem lucrările la bun sfârşit.
► Problemele nu sunt doar la noi. Am verificat şi sunt anumite proiecte care au ajuns, din diverse motive, şi la 400 de zile de întârziere.
► România este în urmă cu câţiva ani dacă ne uităm către Vest, observăm acolo nişte tipare, partea de feroviar şi de metrou sunt foarte bine puse la punct. În România este nevoie şi de partea de metrou. Sunt câteva proiecte care sunt în execuţie.
► Este important pe fiecare categorie de lucrări importante de infrastructură să se atingă obiectivele, să fie finalizate şi implementate, adică să nu se înceapă toate proiectele de metrou în acelaşi timp, pentru că probabil ar bloca si partea de buget dar şi Bucureştiul.
► În momentul de faţă sunt pe şantierele pe care noi le avem în lucru peste 1.200 de angajaţi şi undeva la 2.000- 2.500 de subcontractanţi. Am încercat să luăm studenţii pe şantier, să încercăm să le facem un ofertă, să îi pregătim şi să-i ţinem când vor termina facultatea. Programul acesta a fost un succes şi tinerii îşi doresc să vină să lucreze.
► Cred că în momentul de faţă necesarul de forţă de muncă este undeva pe la 270.000 de oameni. Mă refer la partea de străini care trebuie să fie aduşi în România. Iar aprobări cred că a fost undeva la 100.000. Deci, din start sunt 170.000 de posturi care nu pot să fie suplinite în acest moment.
Liviu Neagu, CEO al Bergerat Monnoyeur România
► Suntem tot timpul într-o perioadă în care trebuie să ne adaptăm la condiţiile actuale, este un challenge. Acesta este un exerciţiu management pe care şi noi, dar şi celelalte companii, dar mult mai important, şi România trebuie să-l facă tot timpul.
► De multe ori am întâlnit abordarea: care este preţul? Nimeni nu întreabă care este valoarea unui utilaj. Valoarea înseamnă mult mai mult decât preţul pe care îl plăteşti, înseamnă confortul pe care îl ai, înseamnă rezolvarea problemelor pe care le ai. Iar unul din obiectivele noastre este să ajutăm la rezolvarea problemelor cele mai stringente ale partenerilor noştri, ale societăţilor din construcţii.
► Trebuie să păstrăm şi să creăm plusvaloare în România. Avem nevoie de acest element, avem nevoie de plusvaloare creată şi care să rămână în România şi care să ducă la creşterea capitalului autohton, să ducă la creşterea competitivităţii companiilor din România, fie că vorbim de construcţii, fie că vorbim de alte domenii.
► Partea electrică este un segment care va veni. Utilajele electrice vor veni, dar vor veni la timpul lor. Vor veni pe segmentele care se pretează la astfel de utilaje. Nu trebuie să fim nici speriaţi, nici foarte încântaţi. Este o nouă etapă.
► Noi lucrăm într-un fel sau altul, ca o bancă pentru partenerii noştri. Avem segmentul de închirieri, avem segmentul de finanţare a reparaţiilor, ne permitem să finanţăm utilajele vândute în România, fie că sunt noi, fie că sunt de ocazie, fie că este vorba de reparaţii.
► Din punct de vedere financiar, oferim un pachet complet, astfel încât liniile de credit ale constructorilor să poată să fie utilizate în special pe alte segmente, pe achiziţia de materii prime, plata echipelor care lucrează, dezvoltarea în general pe celelalte segmente pe care le au ei.
► Oferim digitalizare, înseamnă să poţi să comunici altfel cu maşina, cu şantierul, maşinile să comunice între ele, oamenii să comunice între ei prin intermediul maşinilor, iar într-un final să poţi să obţii şi să ai o predictibilitate mult mai mare asupra a ceea ce urmează să realizezi. Inteligenţa artificială nu a început anul trecut sau acum doi ani.
► Estimăm o piaţă la nivelul celei de anul trecut. Anul trecut a fost o perioadă în care piaţa s-a aşezat, a fost mai mai mică, dar cred că putem să vorbim nu de scădere, cât de o reaşezare, de o recalibrare în piaţa utilajelor de construcţii.
Mădălina Cojocaru, partner office agency, Cushman & Wakefield Echinox
► Vedem o repoziţionare a pieţei de birouri: accentul se pune mult mai mult pe calitate, nu pe cantitate.
► Se pune accent pe servicii, nu doar pe costuri şi pe eficientizarea lor.
► Din perspectiva proprietarilor, vedem că au de câştigat aceia care deţin clădiri bune, dacă măsurăm prin gradul de ocupare. Şi mă refer aici la poziţie, la accesibilitate, dar şi la serviciile din apropierea clădirilor şi de la parterul acestora.
► Din punct de vedere al chiriilor, observăm o creştere: în ultimii trei ani, faţă de 2020, chiriile au crescut cu până la 15%.
► Din punct de vedere al livrărilor noi, în următorii doi ani vom avea peste 200.000 de metri pătraţi de clădiri noi, şi vorbim despre clădiri de calitate, în zone accesibile, aproape de huburi de transport.
► Clădirile care răspund nevoilor chiriaşilor - eficienţă, flexibilitate, socializare, sunt ocupate în proporţie de aproximativ 95%.
► Clădirile care nu s-au adaptat trebuie să găsească soluţii noi, iar aici vedem un nivel ridicat de neocupare, în special în zonele periferice, care istoric au avut un grad mai mare de neocupare.
► Din perspectiva cererii, nu vedem foarte multe companii noi intrând în piaţă, mai ales în zona corporate. Şi asta şi din cauza lipsei unor politici clare de încurajare a domeniilor de tehnologie, dezvoltare şi inovaţie – spre deosebire de ţări precum Franţa, Italia sau Germania.
► Nu atragem multe companii noi, dar vedem companii existente care caută să îşi îmbunătăţească condiţiile de lucru. Avem multe relocări.
► Pentru prima dată în ultimii şase ani, relocările au ajuns la acelaşi nivel cu reînnoirile contractelor.
Andrei Boca, leasing director, Globalworth România
► Suntem deja la un grad de închiriere de aproximativ 60% pentru proiectul Green Court D, în condiţiile în care încă lucrăm la structura din subsolul 3.
► Raportul dintre stadiul fizic şi stadiul de închiriere ne arată clar că era nevoie de produs în piaţă.
► Există o nealiniere între cerere şi ofertă, iar cele două sunt foarte strâns legate. Pe de o parte, începând cu perioada COVID nu s-a construit. Pe de altă parte, neexistând produse noi pe piaţă, nici cererea nu s-a manifestat.
► Putem spune şi invers: nu a existat cerere, deci nu s-a construit. Dar realitatea este că aceste două elemente sunt interdependente. Acum, în momentul în care se construieşte, vedem şi cerere
► Construim, iar piaţa arată că poate absorbi aceste spaţii. Odată ce există ofertă nouă, companiile încep să ia în calcul relocări.
► Gradul de ocupare este o metrică interesantă, mai ales dacă analizăm în funcţie de distanţa faţă de transportul în comun. Clădirile aflate lângă staţii de metrou au un grad de ocupare aproape de 100%, iar acesta scade exponenţial pe măsură ce accesibilitatea scade. De aceea, statisticile pot arăta un lucru, dar realitatea din teren este diferită.
► Aceasta este şi justificarea pentru care trebuie să construim în continuare: chiar dacă, la nivel agregat, gradul de ocupare a fost foarte ridicat – în jur de 97% la un moment dat, există o nevoie reală de spaţii noi, pentru a putea atrage cerere nouă.
Mihai Păduroiu, CEO office & commercial division, One United Properties
► Am trecut de la o strategie prepandemie, în care aveam 5-6 clădiri în dezvoltare speculativă, la una în care am finalizat acele proiecte, am consolidat portofoliul şi, în baza lui, urmărim acum cererea.
► În funcţie de oportunităţile care apar, suntem pregătiţi să facem investiţii noi, atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe. Nu avem o limitare în acest sens.
► Anul acesta urmează să livrăm clădirea One Technology District, pe care am construit-o pentru cei de la Infineon. Are 22.000 de metri pătraţi închiriabili şi se află chiar lângă staţia de metrou Dimitrie Pompeiu, locaţie pe care chiriaşul şi-a dorit-o.
► Tot anul acesta livrăm şi Hala Ford, care la nivel de shell & core este finalizată. Lucrăm acum la amenajările interioare. Fiind o clădire monument, este un proces destul de complicat, atât din punct de vedere urbanistic, cât şi tehnologic, însă estimez că în toamnă vom face inaugurarea.
► De la sfârşitul anului trecut am atins un grad de ocupare de 100% în toate clădirile moderne de birouri din portofoliul nostru: One Tower, One Cotroceni, clădirea Infineon, sediul Intesa Bank din Piaţa Victoriei şi Hala Ford. Acest lucru, având în vedere dimensiunea portofoliului, reprezintă o etapă importantă în evoluţia noastră.
► Analizăm în continuare diverse oportunităţi pentru a începe proiecte noi.
► Întreaga activitate de dezvoltare imobiliară, indiferent de segment – office, retail, etc, se transformă, migrează către zona serviciilor integrate.
► Apoi vin serviciile pe care noi le numim near home, care, în cadrul proiectelor One, oferă atât locatarilor, cât şi angajaţilor din clădirile de birouri, diverse facilităţi: supermarketuri, restaurante, cafenele, bănci, servicii de wellness.
Maria Jianu, leasing director, Speedwell
► În trecut, majoritatea cererilor veneau din zona IT. Acum vedem o diversificare, cu interes din partea unor companii din alte industrii, ceea ce reflectă schimbările globale şi contextul geopolitic.
► Din punct de vedere al localizării, companiile tind să rămână în zonele în care sunt deja prezente, însă există şi interes din partea unor chiriaşi din zone mai slab conectate, care doresc să se relocheze, în special către zone bine conectate la transportul public, aproape de metrou, şi către hub-uri urbane precum zona Promenada, care oferă conectivitate şi multiple funcţionalităţi.
► Proiectul Queens urmează linia dezvoltărilor Speedwell, care se concentrează pe crearea de comunităţi mixte. În general, includem componentă rezidenţială, office şi o paletă largă de retail.
► În cazul Queens, vorbim despre aproximativ 240 de apartamente, 22.500 de metri pătraţi de birouri şi o suprafaţă generoasă de 2.500 de metri pătraţi dedicată retailului.
► În prezent, tendinţele din piaţa muncii – inclusiv cele legate de engagement şi retenţie, arată că este necesar să oferim funcţionalităţi care să îmbunătăţească experienţa utilizatorilor. Spaţiile de retail contribuie direct la acest lucru.
► Pentru Queens, am început deja procesul de comercializare şi avem angajamente semnate atât pentru retail, cât şi pentru office. Ne apropiem de începerea construcţiei.
► Pentru componenta de retail, ne-am concentrat pe atragerea unor parteneri relevanţi pentru zona de food, beauty şi servicii de zi cu zi, dar şi pe funcţionalităţi legate de sport şi sănătate. Avem discuţii şi cu operatori de co-working şi centre de conferinţă.
Mihaela Petruescu, country director property services România şi Polonia, Nhood România
► Un chiriaş se uită şi la modul în care este administrată o clădire atunci când decide să rămână, să închirieze un nou spaţiu sau, dacă vorbim despre o companie nouă, să intre într-un proiect.
► Atunci când o clădire este bine gestionată, bine administrată, iar comunicarea cu chiriaşii şi cu angajaţii lor este deschisă şi promptă, acest aspect devine extrem de important.
► El acoperă foarte multe alte elemente la care un chiriaş se uită: optimizare de costuri, inovaţie, socializare, idei cu care administratorul poate veni către proprietar, implicare şi aşa mai departe.
► Gestionarea unei proprietăţi este esenţială pentru chiriaşi şi este cu atât mai complexă când vine vorba de proiecte mixte, pentru că acolo ai nevoie de o abordare integrată. Într-un fel administrezi o clădire exclusiv office, în alt fel administrezi o clădire care include şi retail, rezidenţial sau alte componente.
► În Braşov, chiriile sunt la un nivel mai scăzut decât în Bucureşti, dar piaţa de office a fost supusă aceluiaşi impact al indexării, astfel că nivelul chiriilor a crescut. Dacă vorbim despre clădiri de clasă A şi despre chirie prime, acestea pot fi între 13 şi 15 euro pe metru pătrat.
► Nivelul chiriei trebuie să reflecte calitatea clădirii, sustenabilitatea, eficienţa energetică, locaţia – care rămâne un factor foarte important . Acest mix este esenţial şi poate contribui la obţinerea unei chirii mai bune, competitive. Pentru că tendinţa în zona office este ca angajaţii să revină, treptat, la birou.
Răzvan Nica, CEO al Carbontool
► De ce este importantă amprenta de carbon? Pentru că, în esenţă, ea sintetizează toate componentele sustenabilităţii.
► Eficienţa energetică poate fi convertită în amprentă de carbon. La fel, costurile de mentenanţă, gestionarea deşeurilor, componenta de well-being, mobilitatea, inclusiv distanţa faţă de transportul în comun.
► Toate aceste elemente sunt integrate într-un singur indicator, care permite comparaţia între proiecte sau produse.
► În industria construcţiilor există deja EPD-uri (Environmental Product Declarations), care oferă coeficienţi de impact şi ajută la alegerea celor mai sustenabile soluţii.
► În viitor, aceste instrumente vor permite şi comparaţii relevante între clădiri, deşi piaţa este încă în dezvoltare din acest punct de vedere.
► În urmă cu 5–6 ani, certificările erau un obiectiv. După pandemie şi odată cu criza energetică generată de războiul din Ucraina, costurile de operare – în special costul energiei – au devenit mult mai relevante. Astfel, sustenabilitatea, care anterior era percepută mai mult ca un instrument de comunicare, şi-a demonstrat utilitatea practică.
► Clădirile care aveau deja încorporate aceste criterii – chiar şi formal la început – au putut fi exploatate la adevărata lor valoare. În prezent, aceste clădiri performează semnificativ mai bine decât cele care nu au integrat astfel de criterii sau care le-au adoptat ulterior.
► Vorbind despre amprenta de carbon încorporată în construcţie, aceasta reprezintă totalitatea materialelor folosite, consumul de energie şi echipamentele incluse în realizarea clădirii.
Andreea Matei, CEO, Prologic FM
► În afară de faptul că spaţiile de birouri sunt din ce în ce mai tehnologizate şi că partea de spaţii verzi devine din ce în ce mai prezentă şi necesară, este foarte important să luăm în considerare încă din faza de construcţie sau de design şi componenta de facility management.
► Serviciile de facility management funcţionează astăzi cu foarte multă tehnologie, iar spaţiile trebuie pregătite corespunzător.
► Avem nevoie de uşi automate pentru ca roboţii de curăţenie să poată circula – altfel nu pot deschide uşile. Avem nevoie de camere tehnice echipate corect, cu surse de apă, prize adecvate şi sisteme de evacuare.
► Facility managementul (FM) nu mai trebuie privit ca un cost, ci ca o valoare adăugată. Pentru că un FM bine implementat poate reduce costul pe metru pătrat din perspectiva administrării proprietăţii.
► Pe partea de CSR şi ESG, suntem certificaţi Silver la EcoVadis şi am început acest proces acum 5-6 ani.
► Nu mai este o noutate să fii certificat EcoVadis, dar acum 5-6 ani, pentru o companie de facility management, era încă un început de drum.
► Ceea ce la început era o obligaţie, astăzi s-a transformat într-un avantaj.
► Din ce în ce mai mult, beneficiarii iau în considerare, ca aspect de eligibilitate, partea de sustenabilitate, responsabilitate socială şi tot ceea ce implică aceasta.
