♦ Grupul elen OTE a finalizat achiziţia întregului pachet de acţiuni de la Telekom România Mobile, fostul Cosmote, pentru 59 mil. euro; preluarea fostului Romtelecom de către Orange e acum o formalitate.
Grupul Telekom România, care se „năştea“ oficial în urmă cu 7 ani de zile odată cu rebrandingul fostului monopol din telefonia fixă RomTelecom şi a companiei de telefonie mobilă Cosmote, este la un pas de a fi din nou spart în două, pentru ca operaţiunile fixe să ajungă sub conducerea Orange, liderii pieţei locale de telecom. Preluarea diviziei fixe a Telekom este la un pas de a deveni realitate după ce la finele săptămânii trecute grupul elen OTE a finalizat preluarea pachetului de 30% din acţiunile de la compania Telekom România Mobile Communications - fostul Cosmote România - devenind astfel proprietarul a aproape 100% din acţiuni. Achiziţia pachetului de 30% din acţiuni deschide calea pentru finalizarea operaţiunii prin care francezii de la Orange vor prelua pachetul majoritar de acţiuni de la fostul Romtelecom - divizia fixă a Telekom România, devenind astfel un gigant cu un business anual de aproape 2 mld. euro şi operaţiuni complete fixe şi mobile.
„Hellenic Telecommunications Organisation SA (OTE) anunţă că, la 9 septembrie 2021, achiziţia participaţiei de 30% a Telekom Romania Mobile Communications SA (TKRM), deţinută de Telekom România Communications SA (TKR), a fost finalizată. Ca urmare, OTE controlează acum aproape 100% din TKRM. Contravaloarea finală de cumpărare, care reflectă valoarea capitalului propriu, a fost de 58,9 milioane euro“, conform OTE.
Vânzarea de către Telekom Fix (fostul Romtelecom) a participaţiei de 30% la compania „soră“ Telekom Mobile (fostul Cosmote) a fost singura problemă ridicată de Comisia Europeană în analiza tranzacţiei de 268 mil. euro. Trecerea fostului Romtelecom la Orange va marca oficial eşecul planurilor construite în urmă cu şapte ani de zile pentru România de Tim Hottges, CEO al Deutsche Telekom şi Claudia Nemat, pe atunci membru în boardul DT pentru operaţiunile din Europa.
Hottges, Nemat şi executivul ales de ei pentru a conduce operaţiunile din România, germanul Nikolai Beckers, au făcut trecerea la brandul „T“ cu promisiuni uriaşe: vom „cutremura“ piaţa, spunea Beckers într-un interviu pentru ZF la acea dată, în timp ce Nemat afirma că grupul are încredere în piaţa din România. „Piaţa din România este una dură, însă credem în ea altfel nu am fi realizat trecerea la «T»“, a spus atunci Nemat, avertizând însă, chiar şi în acel moment, că grupul nu va face investiţii în România dacă veniturile medii pe client nu vor creşte. „Deciziile ţin cont, nu neagă nimeni acest lucru, de nivelul venitului mediu pe utilizator (average revenue per user – ARPU, n.red.) şi de climatul competiţional de pe fiecare piaţă. Un nivel al ARPU de 5 euro nu reprezintă cel mai atractiv motiv pentru a investi în lansarea unui serviciu premium“.
Beckers era mult mai optimist la acea dată. „Vrem să «cutremurăm» piaţa de comunicaţii. Dorim să ducem piaţa într-o direcţie diferită, către pachete integrate de servicii, pentru că noi putem oferi în România ceea ce nimeni altcineva nu poate. Este un avantaj strategic fantastic. Rivalii noştri oferă doar telefonie mobilă fără alte servicii fixe la pachet. Ei nu mai au unde să crească“, afirma Beckers pentru ZF. El afirma la acea dată că Orange nu mai are unde să crească în România, pentru că nu are operaţiuni fixe. „În industria noastră dacă eşti cel mai mare jucător, economiile de scală se fac simţite, şi aici Orange are un avantaj. Dar pe de altă parte ei oferă servicii de telefonie mobilă fără alte servicii, deci nu mai au loc de creştere. Nu mai au unde să crească.“
