♦ Există zone în care nu ai folosi inteligenţa artificială pentru că nu este instrumentul potrivit ♦ Marile companii din domeniul inteligenţei artificiale au devenit şi actori geopolitici ♦ Până acum membrii consiliilor nu au fost pregătiţi pentru această dimensiune tehnologică ♦ Marea provocare este să înţelegem cum se conectează tehnologia la judecata de business
În următorii ani, avantajul competitiv al companiilor nu va mai fi dat doar de dimensiune, accesul la capital sau poziţia în piaţă, ci de viteza cu care vor reuşi să transforme inteligenţa artificială într-un instrument de business. AI nu mai este privită doar ca o tehnologie nouă, ci ca o schimbare de paradigmă, capabilă să redefinească modul în care sunt luate deciziile, sunt organizate companiile, sunt gestionate riscurile şi sunt construite relaţiile cu clienţii. De la bănci şi companii de asigurări până la start-up-uri, industrie sau pieţele de capital, executivii vorbesc deja despre o nouă ordine în business, în care organizaţiile care vor înţelege şi vor adopta inteligent AI vor avea un avantaj decisiv.
În acelaşi timp, transformarea nu înseamnă adoptarea necondiţionată a inteligenţei artificiale. Liderii din business avertizează că succesul nu va depinde doar de tehnologie, ci şi de capacitatea organizaţiilor de a decide unde AI aduce valoare şi unde expertiza umană rămâne indispensabilă.
„Există zone în care nu ai folosi inteligenţa artificială pentru că nu este instrumentul potrivit. Acolo este nevoie de oameni sau pur şi simplu AI-ul nu oferă o soluţie mai bună. De aceea încercăm să luăm decizii foarte conştiente privind momentul în care folosim această tehnologie“, spune Dino Ebneter, Country Leader, Forvis Mazars România.
Mai mult decât atât, AI începe să depăşească graniţele tehnologiei şi să devină un factor geopolitic. Marile modele sunt dezvoltate de câţiva jucători globali, iar competiţia dintre Statele Unite, China şi Europa mută inteligenţa artificială în centrul strategiilor economice şi politice.
„Vedem deja că marile companii din domeniul inteligenţei artificiale au devenit şi actori geopolitici. Uneori mă întreb dacă nu vom ajunge într-un punct în care unele dintre aceste tehnologii vor deveni atât de dominante încât vor ridica inclusiv întrebări despre monopoluri şi despre raportul lor de putere faţă de guverne“, susţine Dino Ebneter.
Transformarea produsă de AI ajunge şi în boardroom, acolo unde competenţele liderilor trebuie să evolueze odată cu tehnologia. Dacă până acum experienţa financiară, operaţională sau juridică era suficientă pentru administrarea unei companii, noul context obligă consiliile de administraţie să înţeleagă modul în care tehnologia influenţează deciziile de business.
„Până acum membrii consiliilor nu au fost pregătiţi pentru această dimensiune tehnologică. Marea provocare este să înţelegem cum se conectează tehnologia la judecata de business. Acesta este elementul nou al discuţiei“, afirmă Adela Jansen, Independent Board Member.
În sectorul bancar, inteligenţa artificială este deja văzută drept cheia către servicii financiare mult mai personalizate şi către o eficientizare masivă a proceselor interne.
„Pe măsură ce modelul bancar se transformă dintr-unul bazat pe prezenţă fizică într-unul digital, credem că inteligenţa artificială ne va permite să oferim servicii mult mai personalizate şi consultanţă adaptată fiecărui client“, spune Vladimir Pojer, Deputy CEO, BRD.
În paralel, AI este privită şi ca o soluţie pentru reducerea datoriei tehnologice acumulate în ultimii ani.
„Chiar şi în cadrul grupului nostru există încă foarte multe activităţi manuale. Dacă vom reuşi să automatizăm procesele cu ajutorul inteligenţei artificiale, vom putea oferi soluţii mult mai rapid clienţilor“, completează Vladimir Pojer. Pe piaţa de capital, provocările sunt diferite. AI aduce eficienţă, însă ridică şi întrebări legate de diversitatea deciziilor şi de rezilienţa organizaţiilor.
„Cred că, de fapt, în boardroom există deja mai multă influenţă a inteligenţei artificiale decât ne imaginăm“, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, care avertizează că uniformizarea deciziilor generate de AI poate modifica inclusiv mecanismele prin care funcţionează pieţele.
În industria asigurărilor, AI nu mai este doar o oportunitate, ci şi unul dintre cele mai importante riscuri emergente. Allianz Risk Barometer arată că inteligenţa artificială a urcat spectaculos în clasamentul riscurilor percepute de companii.
„Inteligenţa artificială a urcat de pe locul 10 anul trecut pe locul 2 în clasamentul principalelor riscuri. Acest lucru arată foarte clar că AI este percepută deja ca unul dintre cele mai importante riscuri pentru companii“, afirmă Adriana Matache, Director General Adjunct, Allianz.
În acelaşi timp, investiţiile în AI sunt însoţite de investiţii consistente în guvernanţă şi rezilienţă.
„O parte importantă a investiţiilor pe care le facem în AI merge tocmai către această zonă de rezilienţă şi guvernanţă. Pentru industria asigurărilor, fiind una dintre cele mai reglementate industrii, guvernanţa este esenţială“, subliniază Adriana Matache.
Nici ecosistemul start-up-urilor nu mai este impresionat doar de promisiunea inteligenţei artificiale. Dacă în urmă cu doar câţiva ani eticheta „AI native“ reprezenta un avantaj competitiv, astăzi investitorii caută modele de business solide şi probleme reale rezolvate.
„Tot mai mulţi investitori elimină din start start-up-urile care se prezintă doar prin eticheta «AI native». Această etichetă s-a transformat dintr-un avantaj într-un risc şi poate afecta credibilitatea în faţa investitorilor“, spune Andrei Dudoiu, CEO, SeedBlink.
În energie şi infrastructură, accentul cade pe securitate şi protecţia informaţiilor.
„Securitatea cibernetică şi confidenţialitatea datelor reprezintă priorităţile absolute. Cum ne asigurăm că informaţiile strict confidenţiale nu părăsesc perimetrul în care trebuie să rămână?“, afirmă Sorin Elisei, OMV Petrom, care consideră că interconectarea bazelor de date şi colaborarea între instituţii vor deveni elemente esenţiale pentru dezvoltarea unor ecosisteme AI eficiente.
Cititi mai mult în Suplimentul ZF de marţi
La rândul său, Ionuţ Sas, SVP Finance, UiPath, spune că dezbaterea nu mai este dacă organizaţiile trebuie să adopte AI, ci cât de repede reuşesc să o facă.
„Adoptarea tehnologiei, indiferent că vorbim despre inteligenţă artificială generativă, blockchain sau alte tehnologii emergente, nu mai este o opţiune, ci o necesitate.“
Toate aceste perspective sunt susţinute şi de concluziile studiului prezentat de Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, care arată că optimismul executivilor rămâne ridicat, în ciuda contextului geopolitic şi economic.
„Directorii executivi din întreaga lume se declară destul de încrezători în ceea ce priveşte anul 2026 şi perspectivele de creştere. Acelaşi lucru este valabil şi în România“, spune Răzvan Butucaru.
Totuşi, acesta atrage atenţia că România rămâne mai prudentă decât alte pieţe în ceea ce priveşte implementarea inteligenţei artificiale, ceea ce poate încetini ritmul transformării.
Astfel, inteligenţa artificială nu reprezintă doar o nouă tehnologie, ci infrastructura pe care se va construi următoarea generaţie de companii. Diferenţa dintre organizaţiile care vor conduce piaţa şi cele care vor rămâne în urmă nu va fi dată doar de investiţiile în AI, ci de capacitatea de a integra această tehnologie în strategie, guvernanţă, procese şi cultura organizaţională. În noua economie, avantajul competitiv nu va aparţine celor care folosesc cel mai mult inteligenţa artificială, ci celor care vor şti să o combine inteligent cu experienţa umană, încrederea şi capacitatea de a lua decizii.
Dino Ebneter, country leader, Forvis Mazars în România
♦ Există zone în care nu ai folosi inteligenţa artificială pentru că nu este instrumentul potrivit. Acolo este nevoie de oameni sau pur şi simplu AI nu oferă o soluţie mai bună. De aceea, încercăm să luăm decizii foarte conştiente privind momentul în care folosim această tehnologie
♦ Vedem deja că marile companii din domeniul inteligenţei artificiale au devenit şi actori geopolitici. Există jucători foarte puternici în Statele Unite, în China, iar Europa încearcă la rândul ei să dezvolte astfel de soluţii. Uneori mă întreb dacă nu vom ajunge într-un punct în care unele dintre aceste tehnologii vor deveni atât de dominante încât vor ridica inclusiv întrebări despre monopoluri şi despre raportul lor de putere faţă de guverne.
Adela Jansen, Independent Board Member
♦ Dacă ne uităm în trecut, componenţa consiliilor de administraţie nu includea în fişa postului competenţe legate de tehnologie. Accentul era pus pe strategie, expertiză financiară, excelenţă operaţională sau evaluarea riscurilor. Cu toate acestea, din perspectiva responsabilităţilor legale, consiliile se ocupau deja de guvernanţă.
♦ Până acum membrii consiliilor nu au fost pregătiţi pentru această dimensiune tehnologică. Marea provocare este să înţelegem cum se conectează tehnologia la judecata de business. Acesta este elementul nou al discuţiei
Vladimir Pojer, deputy CEO, BRD
♦ Pe măsură ce modelul bancar se transformă dintr-unul bazat pe prezenţă fizică într-unul digital şi având o bază foarte mare de clienţi, credem că inteligenţa artificială ne va permite să oferim servicii mult mai personalizate şi consultanţă adaptată fiecărui client.
♦ Chiar şi în cadrul grupului nostru există încă foarte multe activităţi manuale. Dacă vom reuşi să depăşim o parte din datoria tehnologică acumulată şi să automatizăm procesele cu ajutorul inteligenţei artificiale, vom putea oferi soluţii mult mai rapid clienţilor.
Radu Hanga, president, BVB
♦ Întrebarea este câte dintre companiile noastre au, în realitate, soluţii de rezervă pentru astfel de situaţii. Cred că, de fapt, în boardroom există deja mai multă influenţă a inteligenţei artificiale decât ne imaginăm.
♦ Când mă uit la evoluţia inteligenţei artificiale, mă întreb dacă nu cumva aceasta introduce din ce în ce mai multă uniformitate. Iar uniformitatea poate diminua tocmai mecanismele prin care funcţionează pieţele. Dar acesta nu este principalul lucru care mă preocupă.
♦ Continuăm să folosim aplicaţii care ne avertizează unde sunt radarele, deşi telefoanele noastre ştiu permanent unde ne aflăm şi cu ce viteză circulăm.
Răzvan Butucaru, partner, financial services & Advisory Leader
♦ România adoptă, de regulă, tehnologiile noi într-o etapă ulterioară faţă de alte pieţe sau este pur şi simplu mai prudentă în implementarea inteligenţei artificiale
♦ Surprinzător, poate şi pe fondul contextului geopolitic actual, directorii executivi din întreaga lume se declară destul de încrezători în ceea ce priveşte anul 2026 şi perspectivele de creştere. Acelaşi lucru este valabil şi în România. Deşi nivelul de încredere este în scădere faţă de anii anteriori, acesta rămâne relativ stabil în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare pentru 2026.
Adriana Matache, Director General Adjunct, Allianz
♦ Pot confirma că şi Allianz, de exemplu, publică anual Allianz Risk Barometer, disponibil pe site-ul companiei. În ediţia recentă, inteligenţa artificială a urcat spectaculos în clasamentul principalelor riscuri, atât la nivel mondial, cât şi în România: de pe locul 10 anul trecut, pe locul 2 în prezent. Acest lucru arată foarte clar că AI este percepută deja ca unul dintre cele mai importante riscuri pentru companii
♦ O parte importantă a investiţiilor pe care le facem în AI merge tocmai către această zonă de rezilienţă şi guvernanţă. S-a spus mai devreme că guvernanţa nu este un subiect în sine, însă pentru industria asigurărilor, fiind una dintre cele mai reglementate industrii, este esenţială.
Andrei Dudoiu, CEO, SeedBlink
♦ Vin însă dintr-o perspectivă diferită, cea a investiţiilor în start-up-uri. În ultimii ani, expresia „AI native“ a devenit un adevărat cuvânt la modă. Tot mai mulţi investitori şi fonduri de venture capital elimină însă din start startup-urile care se prezintă doar prin eticheta „AI native“.
♦ În ceea ce priveşte generaţia tânără, eu cred că este, prin definiţie, o generaţie etică. Nu văd o schimbare semnificativă din acest punct de vedere. Sigur, pot exista mici artificii sau utilizări oportuniste ale instrumentelor de inteligenţă artificială, iar tendinţa despre care vorbeam mai devreme, aceea de a-ţi prezenta start-upul drept „AI native“, s-a transformat dintr-un avantaj într-un risc, putând chiar să îţi afecteze credibilitatea în faţa investitorilor.
Sorin Elisei, OMV Petrom
♦ Din perspectiva mea, securitatea cibernetică şi confidenţialitatea datelor reprezintă priorităţile absolute. Cum ne asigurăm că informaţiile strict confidenţiale nu părăsesc perimetrul în care trebuie să rămână? Aş începe cu aceste aspecte fundamentale
♦ Este nevoie de interconectarea bazelor de date, a instituţiilor şi a sistemelor publice. Există deja unele proiecte-pilot, inclusiv unul dezvoltat în jurul platformei Claude, prin care se încearcă înţelegerea modului în care astfel de soluţii pot fi replicate la scară mai largă.
Ionuţ Sas, SVP Finance, UiPath
♦ În primul rând, adoptarea tehnologiei, indiferent despre ce tehnologie emergentă vorbim, fie că este inteligenţă artificială generativă, blockchain sau orice altă inovaţie care va apărea în viitor, nu mai este o opţiune, ci o necesitate.
♦ Dacă ar fi să privesc lucrurile întro manieră mai filozofică, aş compara organizaţia cu corpul uman. Corpul are, simplificând foarte mult, trei componente principale. Are creierul, are scheletul şi are sângele.
