Alexandru Lăpuşan, vicepreşedinte al puternicei Asociaţii patronale a industriei de soft şi servicii şi fondator şi CEO al Zitec - una dintre cele mai mari companii locale de IT, în care un pachet de acţiuni este deţinut şi de gigantul din retailul online eMAG, a criticat în termen extrem de duri intenţia statului de a trece prin ordonanţă de urgenţă proiectul cloudului guvernamental de o jumătate de miliard de euro cu bani din PNRR, acuzând serviciile secrete SRI şi STS că pun la cale un mecanism care va duce practic la blocarea digitalizării în România, la interzicerea achiziţiei de servicii de cloud furnizate de operatori privaţi de către instituţiile de stat.
În textul care are titlul “Noruleţi cu epoleţi”, aluzie la serviciile de cloud (care înseamnă nor în limba engleză) şi la SRI şi STS, Lăpuşan menţionează că “Pe 17 martie, Autoritatea pentru Digitalizare în Romania a pus în transparenţă decizională “Ordonanţa de Urgenţă privind operaţionalizarea cloud-ului guvernamental”). OUG este o iniţiativă deosebit de nocivă, care reuşeşte dintr-un foc urmatoarele 3 lucruri:
1. Dă control absolut şi discreţionar asupra softului tuturor instituţiilor şi datelor tuturor cetăţenilor către SRI şi STS. Staţi liniştiţi, o să ne păzească Sfântul GDPR de abuzurile lor.
2. Blochează orice utilizare de servicii de cloud public în toate instituţiile de stat.
3. Construieşte un monopol în zona ADR: dacă o instituţie de stat doreşte să utilizeze un SaaS mic, genul celor de 50 EUR pe lună, doar dacă ADR deţine o astfel de soluţie va putea să o facă. Video conferinţe, calendare, email, management de proiect - adio SaaS din cloudul public.
Acest OUG trebuie oprit cu orice preţ, efectul ei va fi de blocare totală a digitalizarii în Romania.
Comisia Europeană nu ar trebui să finanţeze acest proiect în această forma.
Acest OUG trebuie aruncat şi rescris de la zero.”
Lăpuşan, care a criticat anterior, şi într-o discuţie cu ZF, acest proiect, a explicat pe larg de ce consideră că proiectul de OUG ar trebui retras.
Regăsiţi în cele ce urmează câteva dintre acuzaţiile de vicepreşedintele ANIS.
- “Textul acesta minunat a fost ţinut pe raftul ADR multe luni de zile, a suferit foarte mici modificări de la forma iniţială, s-a mimat dialogul cu societatea civilă, şi a fost scos la lumina zilei chiar înainte de termenul PNRR din martie cu privire la Cloudul Guvernamental.
Convingerea mea este ca vor sa forţeze mâna politicienilor care nu pricep cum vine treaba cu “cloudul” să o accepte aşa cum au scris-o ei, de parcă nu s-ar putea rezolva mutarea acelui termen. Evident că ar fi timp şi acum să faca un text bun şi s-ar putea decala acel termen.
De fapt, singurul scop al acestei OUG este sa dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, şi a tuturor datelor cetăţenilor români către SRI şi STS, sub acoperirea civilă a ADR.
Niciuna dintre aceste instituţii nu are capacitatea, nici dovedită şi nici potenţială, să asigure (nici măcar prin subcontractare) digitalizarea Statului Român.”
- “De aceea, inclusiv textul OUG nu a fost scris de politicieni sau de funcţionari din Guvern, ci de oameni în haină militară. Că aşa se fac lucrurile mai nou în democraţia românească: milităreşte. Sau prin donaţii 🙂”
- “Acum vreau să citim împreună comunicatul de presa al ADR, şi poate un pic să ne uităm pe nota de fundamentare a acestei OUG. Nu de alta, dar sunt împănate cu minciuni.
Nu exagerez, şi alt cuvânt mai drăguţ nu văd să se potrivească.
Să le luam pe rând. Cloudul guvernamental, după ADR, oferă ca principale beneficii:
“One-Stop Shop. – acces direct la toate serviciile publice, prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud”
Ce legatură au formularele (adica o componenta software) cu o infrastructura de data-center (fie şi el data-center cu pretenţii de cloud)? Nu cumva ar trebui să facă ADR o aplicaţie software, care indiferent unde ar fi gazduită, ar trebui sa faca asta? Oare PCUE nu chiar asta ar fi trebuit sa facă de ceva vreme?
A mapat oare ADR toate fluxurile de documente din toate instituţiile publice, a standardizat toate datele, e totul clar, şi acum doar unde să găzduim “formularele” este problematic? Este eficient ca o singură soluţie software să implementeze toate fluxurile din toate instituţiile din toata ţara? Nu ne-am învăţat minte cu proiectele acestea faraonice în IT, de tipul portalului eRomania?
Pe scurt: data-centerele guvernamentale, chiar şi denumite cloud guvernamental - nu au nici în clin nici în mânecă cu accesarea serviciilor publice. În plus digitalizarea nu trebuie facută centralizat, nu va funcţiona. Nu a funcţionat nici la alţii (Franţa, Spania, UK), nu va funcţiona nici la noi. Ei însă şi-au învăţat lecţia, noi insistăm să facem pe dos.
- “Statul român – accesibil la un click distanţă – pentru că toate instituţiile vor fi interconectate în cloud, cetăţeanul va putea solicita şi primi documente de oriunde, oricând”
Nu este necesară găzduirea mai multor soft-uri în acelaşi data-center pentru ca ele să poată comunica. Dacă am avea standarde de date, standarde de intercomunicare şi softuri bine achiziţionate în instituţii, soluţiile software ar putea comunica şi dacă ar fi fiecare în data-centere diferite. Proximitatea ajută, e drept, în principiu aplicaţiile "vor vorbi" mai repede între ele, dar cam atat.
“Economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice”
Mă scuzaţi, dar este ca în gluma cu vaca şi baletul. Ce treabă are un data-center cu lipsa cronică de software orientat către cetăţean din instituţiile publice? Cum compensează un data-center, sau 4 data-centere, lipsa tuturor nivelelor software de deasupra lui? A rezolvat ADR problema identităţii şi a semnăturilor electronice şi le-a conectat cu noile cărţi de identitate cât nu eram eu atent, şi doar cloudul mai lipsea?”
- “Trasabilitate - cetăţeanul va putea avea un istoric al interacţiunilor sale cu administraţia”
Doar daca ADR va cumpăra software specializat care să facă asta.
Adică un alt punct care nu are nici cea mai mică legatură cu un data-center guvernamental şi cu ce este prins în bugetul PNRR.
Pe scurt: un cloud, fie el şi guvernamental, are nevoie de software specializat care să rezolve toate lucrurile de mai sus. Acele softuri în principiu ar putea să fie găzduite oriunde. Cloudul guvernamental nu este o necesitate tehnică, şi nu contribuie cu nimic la executarea mai eficienta a acelor softuri. Nici nu le garantează.
- Să continuăm: “Cloud-ul va aduce beneficii concrete şi pentru activitatea administrativă:
va asigura interoperabilitatea sistemelor publice;
va reduce birocraţia, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate;
va asigura o mai bună colaborare şi o partajare rapidă a informaţiilor între toate instituţiile guvernamentale;
va eficientiza costurile – instituţiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanţa pentru echipamentele hardware şi software.”
Nici nu stiu dacă merită să le mai iau pe rând: Nu, cloudul nu asigură interoperabilitate, nu el nu reduce birocraţia, şi nu, nu asigură o colaborare mai bună între instituţii. Sunt pur şi simplu vorbe frumoase ce nu au o legatură cu cele 4 data-centere. Pentru toate aceste puncte este nevoie de reforme legislative, este nevoie de standardizare, de interoperabilitate şi de soluţii software bine gândite. Unde vor fi găzduite este un lucru secundar.
Cât pe ce sa ziceti ca totusi, la punctul 4 au dreptate? Cât pe ce să mă prindeţi, ştiu că tendinţa centralisto-socialistă este puternică în România. Dar dacă punem toate loturile de pamânt dintr-un sat cu forţa într-un colhoz, nu o să fie mai eficient să facem agricultura. Am învăţat măcar atât?
Cam aşa si cu data-centerul guvernamental.
Iniţial, da, va fi mai ieftin.
Dar infrastructura va trebui actualizată, tehnologia evoluează rapid. Într-un cloud public ai avea mereu acces la cele mai eficiente echipamente hardware. În cazul data-centerelor guvernamentale nu există nici o strategie sau finanţare pentru a le tine actualizate.
De asemenea, cloudul guvernamental NU are bugetat şi nu oferă servicii software standard într-un cloud public. Ca să o facă decent ar trebui sa concuram cu AWS, Google si Microsoft. De exemplu, vrei să ai o bază de date care “nu pică” (HA - highly available)? Păi fiecare aplicaţie va trebui să îşi construiască manual şi independent acest lucru, pentru că în PNRR nu a fost bugetată niciodată o investiţie într-un pachet serios de software. Ce va pune ADR (pardon, STS) în el, vor fi mici aplicaţii open source (ah stai, că nici open-source nu au voie să pună în cloud după cum ai scris OUG), cât să zica că totuşi “Este ceva cloud, cât dai cu degetul”.
Staţi că devine şi mai frumos: acest cloud guvernamental este mană cerească pentru mediul privat, deci eu ca antreprenor ce mă aflu ar trebui sa fiu în al 9-lea cer:
"antreprenorul va putea găsi într-un singur loc toate serviciile publice electronice, precum şi toate avizele şi autorizaţiile care îi sunt necesare, integrate cu platforma care procesează plăţile pentru aceste servicii (Ghişeul.ro), cu platforma de autentificare a identităţii digitale (PSCID) şi cu platforma de gestionare electronică a achiziţiilor publice (SEAP) – Ghişeul.ro, SEAP şi PSCID sunt platforme informatice administrate de ADR"
După ce vor migra ghiseul.ro, SEAP si PSCID în acest cloud - care va fi diferenţa pentru antreprenorul roman? Ştie el acum unde sunt găzduite acum aceste soluţii? Oare dacă ar fi existat un single-sign-on (SSO) acum n-ar fi rezolvat acest aspect? Oare un SSO nu ar costa mai puţin de 500 de milioane EUR?
- Din nota de fundamentare OUG va zic doar una singură.
O singură minciună va citez astăzi, altele le acopar cu alta ocazie:
“România nu utilizează în prezent tehnologii cloud computing în administraţia publică”
O minciuna mare cât examenul de BAC, care ce să vezi, a fost organizat pe infrastructura de cloud public Microsoft. Poate se mai uită ADR si pe la Autoritatea pentru Finanţarea Investiţiilor în Agricultură (AFIR). Sau în administraţia publică locală, unde nu ADR a digitalizat peste 75% dintre primăriile din ţară, ci mediul privat, folosind adesea servicii de cloud public. Mediu privat pe care acum vrea să îl elimine din piaţă.
Ba chiar înţeleg că ADR a cumpărat nişte servicii de email în cloud public acum 1-2 ani.”
Citiţi aici proiectul de OUG şi nota de fundamentare.
