Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a identificat obligaţii fiscale suplimentare de 78,3 milioane lei în urma controalelor efectuate în ianuarie şi februarie 2026 la 135 de operatori din domeniul transportului alternativ - companii care intermediază curse prin platforme digitale de tip ride-sharing.
Alte 11 cazuri, cu un prejudiciu estimat total de 126,4 milioane lei, au fost trimise către organele de urmărire penală cu suspiciuni de evaziune fiscală, conform datelor comunicate de ANAF.
“În ceea ce priveşţe operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport alternativ de persoane au fost finalizate şi investigaţiile antifraudă pentru un număr de 11 cazuri în care au rezultat suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală. Pentru acestea, DGAF a întocmit în lunile ianuarie şi februarie 2026, sesizări către organele de urmărire penală pentru un prejudiciu în sumă totală de 126.418.722 lei, în vederea continuării cercetărilor şi stabilirii răspunderii penale, în condiţiile legii”, conform ANAF.
Controalele continuă o serie de acţiuni demarate în a doua jumătate a anului 2025, când ANAF a intensificat monitorizarea veniturilor din transportul alternativ pe baza unor instrumente legislative introduse în acelaşi an, care obligă platformele digitale precum Bolt sau Uber să furnizeze date despre tranzacţii.
Printre cazurile documentate de antifraudă se numără un grup de trei societăţi coordonate de aceeaşi persoană, care intermediau activitatea a peste 250 de şoferi. Inspectorii au constatat nedeclararea veniturilor realizate prin platformele digitale, prin circuite financiare construite pentru a ascunde plăţile către conducătorii auto şi evidenţierea fictivă de TVA deductibilă. Prejudiciul estimat: peste 44 milioane lei.
Un al doilea caz vizează o societate care nu a înregistrat veniturile provenite din serviciile prestate prin intermediul a peste 700 de autoturisme, eludând astfel obligaţiile de TVA. Nici veniturile salariale ale şoferilor nu au fost declarate. Prejudiciul estimat depăşeşte 34 de milioane lei.
Al treilea caz implică un singur administrator care a cauzat un prejudiciu estimat la peste 21 de milioane de lei. Acesta a încasat, pentru serviciile prestate prin 164 de autoturisme, suma totală de peste 41 de milioane lei, convingând şoferii să lucreze fără forme legale de angajare în schimbul unui comision de 7%. Pentru a bloca eventuale măsuri de executare silită, administratorul a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă.
Pe lângă obligaţiile fiscale suplimentare, ANAF a aplicat amenzi de 3,3 milioane lei - în principal pentru nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) - şi a dispus confiscarea a 55,3 milioane lei încasaţi în numerar fără documente justificative. Activitatea a 4.910 autoturisme a fost suspendată pentru acelaşi motiv.
Pentru a preveni ascunderea sau transferul activelor, instituţia a instituit măsuri asigurătorii de 107,8 milioane lei asupra patrimoniului, conturilor bancare şi sumelor urmăribile ale societăţilor vizate - inclusiv a sumelor care urmau să fie virate de platformele de ride-sharing.
Piaţa din România este dominată de platformele de ride-sharing Bolt şi Uber.
