Înconjuraţi de câteva zeci de ecrane de computere şi având în faţă, pe un perete, şase televizoare de dimensiuni mai mari pe care curg diferite informaţii, doi membri ai echipei tehnice ai Orange monitorizează ce se întâmplă secundă de secundă în cea mai mare reţea de comunicaţii mobile din România, o infrastructură compusă nu doar din mii de antene de telefonie mobilă, ci şi dintr-o o vastă reţea de fibră optică şi alte mii de echipamente dispuse la nivelul întregii ţări.
În spaţiul open space de la unul dintre etajele închiriate de Orange din clădirea de birouri Green Court dezvoltată de grupul suedez Skanska în zona Floreasca este mai linişte ca într-o redacţie şi nimeni nu pare să fie îngrijorat de zecile de informaţii subliniate cu roşu de pe ecrane - care semnalizează, intuim noi, existenţa unor probleme în reţea. Exceptând televizorul pe care este afişată în timp real starea vremii de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi cel pe care este proiectat programul unei televiziuni de ştiri, aproape toate ecranele afişează informaţii tehnice, subliniate în marea lor majoritate în diferite nuanţe de roşu. Mesajele - „media failure” este unul dintre ele - sunt de neînţeles pentru cineva care nu cunoaşte „bucătăria tehnică” a Orange.
Fiecare element de reţea «spune» ce-l doare
„Trăim într-o viaţă reală, nu într-un «Matrix», nu există niciun moment fără incidente“, ne explică, fără să întrebăm ceva, dar înţelegând privirile insistente către ecranele cu alarme Teodor Bogatu, care este national supervision center manager în cadrul Orange.
„Nu există ecrane fără roşu. Iar în această dimineaţă lucrurile sunt calme, foarte calme”, spune şi Marius Maican, care este din anul 2011 director de operaţiuni şi mentenanţă al Orange. Îl rugăm pe Marius, care lucrează pentru Orange din 1997, când compania încă se chema MobilRom (Dialog), şi care a avansat pas cu pas în ierarhia operatorului, să ne explice la ce privim.
WikiZF: Profilul companiei Orange
„Pe un ecran ne uităm întotdeauna cum este vremea, este foarte importantă pentru noi. Pe un alt ecran sunt ştirile, la care ne uităm să vedem dacă există anumite evenimente care pot genera o aglomerare de trafic. Apoi avem o imagine schematică a reţelei de bază (core) şi la fel, intuitiv, atunci când un echipament este marcat cu o culoare roşie, înseamnă că are o problemă. Fiecare element de reţea «spune» ce-l doare, dacă e galben înseamnă că are nevoie de atenţie, dacă e roşu înseamnă că trebuie să facem ceva. Fiecare operator are aceste date pe ecranele de lângă el, pe lângă ecranele mari de sus. Este o echipă de 25 de oameni, dar 25 de oameni care lucrează 24 din 24, o parte sunt aici, iar o parte sunt la companiile partenere”.
Marius Maican (foto dreapta), operations & maintenance director al Orange: „Situaţiile în care reţeaua de fibră optică este tăiată în două locuri sunt cele în care suntem conectaţi la maxiumum, din oră în oră, pentru că la un moment dat, dacă ai şi un al treilea incident, trebuie să fii pregătit să începi să rerutezi traficul“
„Nu tot ce înseamnă roşu indică faptul că există o problemă la client
„Nu tot ce înseamnă roşu indică faptul că există o problemă la client”, punctează Ştefan Slavnicu, directorul care coordonează întreaga echipă tehnică a Orange, care ne însoţeşte, de asemenea, în „vizita” prin centru. De la el primim şi datele care ne ajută să ne formăm o idee asupra dimensiunii infrastructurii supervizate. „Dacă adăugam toate staţiile noastre radio pe fiecare echipament, pe fiecare tehnologie, toate controllerele, echipamentele de transmisiune, reţeaua de fibră optică, sunt aproximativ 20.000 de elemente monitorizate permanent.”
Problemele din reţea sunt semnalizate imediat în centrul de supervizare, de unde echipa trebuie să identifice în timpi prestabiliţi soluţii, în funcţie de complexitate.
„Detecţia unei alarme este instantanee pentru că avem sisteme automate, iar mesajele apar imediat pe ecran. Avem şi un target să rezolvăm orice incident prin care traficul este afectat în termen de 4 ore şi o medie la nivel de reţea de soluţionare a incidentelor de aproximativ o oră. Sigur că media este făcută luând în calcul şi incidente care se pot rezolva de aici, de la sediul central, de la distanţă, care se rezolvă mai repede, dar şi evenimentele care presupun deplasarea în teren. Cele patru ore, respectiv ora sunt calculate cu tot cu timpul necesar deplasării”.
Cum stă Orange în raport cu rivalii?, vine reflex întrebarea noastră. Peste 90% dintre incidente sunt soluţionate în cele patru ore, răspunde Ştefan Slavnicu.
“Time to repair 4 - TTR4 este un standard în industrie care măsoară cât de mult reuşeşti să rezolvi din incidente în aceste patru ore. Noi suntem la peste 90% în acest moment”.
Când e cel mai “rău” pentru o reţea de telefonie mobilă? Când fulgeră, când ninge?
Când este cel mai rău, din punct de vedere al condiţiilor meteorologice, pentru o reţea de telefonie mobilă? Probabil că membrii echipei din centrul de supervizare al Orange s-au plictisit de genul ăsta de întrebări, dar simţim îngăduinţă în privirea lui Teodor Bogatu (foto stânga) aşa că mergem înainte. Oare asta ori fi întrebat şi foştii miniştri ai comunicaţiilor cu experienţă zero în telecom trimişi de partide în Guvernele trecute atunci când au fost în vizită pe la operatorii de telecom, ne trece un gând prin cap. În fine, să punem întrebarea - cel mai rău este când fulgeră?
“Cel mai rău este când vedem pe harta de la INMH roşu-violet. Cu fulgerele nu este nicio problemă”, primim răspunsul. Iar apoi vin şi alte detalii. Sperăm că am notat corect: “Probleme apar în momentul în care plouă abundent, atunci fading-ul între două echipamente este mare. Probleme apar şi în momentul în care ninge foarte rău: prima zapadă este acea zăpadă moale şi lipicioasă care se prinde pe antene. Antenele nu pornesc încălzirea instant, pentru că altfel aceasta ar porni de fiecare dată când plouă, astfel că durează o jumătate de oră, trei sferturi de oră. Încălzirea porneşte singură, pentru că antenele au un senzor de umiditate şi unul de temperatură. Informaţiile de la cei doi senzori sunt coroborate şi atunci când indicatorii sunt într-o anumită plajă se dă drumul la încălzire. Nu este ceva instantaneu pentru că altfel încălzirea ar porni la fiecare temperatura mai mică.”
“Atunci se duc colegii noştri şi ori dau cu pumnul în antenă din spate «poc, poc, poc», ori cu o coadă lungă de mătură”
Ne mirăm sincer şi cu voce tare: “antenele au încălzire”? Nu ne exasperăm interlocutorul nici de această dată, ci doar primim încă un set de informaţii, fără termeni tehnici inutili sau preţioşi. “Problemele cu depunerea zăpezii nu se întâmplă în mod normal decât în prima parte a iernii şi dacă mai există o «zăpadă a mieilor» foarte abundentă la ieşirea din iarnă. Atunci când ninge şi e frig afară zăpada nu se agaţă pe antene. Antenele sunt dotate dotate cu o pavăză care se numeste radon, de la numele substanţei cu care este vopsită. În aceste condiţii zăpăda nu se lipeşte zăpada decât în condiţiile acestea foarte restrictive”.
În aceste situaţii, şi în special când ninge dinspre nord-est, la începutul iernii, există unele antene care se umplu de zăpadă şi atunci oamenii încep să rămână fără semnal la telefon. Soluţia? Una clasică: “Atunci se duc colegii noştri şi ori dau cu pumnul în antenă din spate «poc, poc, poc>>, ori cu o coadă lungă de mătură. Toată lumea are aceeaşi problemă”.
Ce fac cei doi ingineri din “prima linie” a centrului de supervizare?
Acesta trebuie să fie unul dintre cele mai interesante locuri în care poate un lucra un inginer de telecom, ne spunem. Încercăm să aflăm deci ce rol au cei doi ingineri care ignoră cu succes întrebările noastre şcolăreşti despre problemele din reţea.
Ce se întâmmplă când una dintre alertele de pe zecile de ecrane din jur este cu adevărat importantă? “În momentul în care cu adevărat este o problemă majoră unul dintre cei doi ingineri face un «tichet» prin care incidentul este introdus spre soluţionare în sistem. Uneori chiar cei doi oameni sunt capabili să facă mici acţiuni, operaţiuni pe site-uri pentru a încerca să rezolve problemele. Dar dacă lucrurile îi depăşesc nivelul de cunoştinţe, pentru că ei sunt un fel de «generalişti», care trebuie să ştie câte puţin din toate elementele, atunci ei se adresează celorlalţi colegi de aici, dar totul se întâmplă pe calculator, prin sistemul de tichete. Incidentele pot fi direcţionate şi către parteneri şi ei la rândul lor încep analiza de detaliu a problemei. Evident, ceea ce este foarte important pentru noi - detecţia se face instantaneu. Timpul în care colegii noştri trebuie să transmită mai departe problema în momentul în care ei nu au cunoştinţele necesare către ceilalţi este de până în 10 minute. Mai departe lucrurile trebuie să fie rezolvate în 4 ore dacă avem afectare a clientului. Ceea ce reuşim în momentul de faţă este ca în medie într-o oră să rezolvăm toate tichetele.”
Date despre o parte din incidentele din reţea sunt disponibile şi pe pagina web a Orange în cadrul unei secţiuni dedicate, unde clienţii pot observa dacă există disfuncţionalităţi într-o anume zonă.
Ce înseamnă “media failure”? Mesajul arată că undeva în judeţul Dolj o fibră optică a fost tăiată sau că există o problemă cu echipamentul de transmisiuni de la unul dintre capete, primim răspunsul.
“Clienţii nu sunt afectaţi pentru că avem implementată o rută de back-up”, precizează Ştefan Slavnicu. Este ceva ce se întâmplă des, întrebăm? Spre suprinderea noastră, răspunsul este unul afirmativ: “Cel puţin 2 fibre pe zi se taie, cele locale chiar se taie mai des”, conform lui Marius Maican.
Ce se întâmplă mai departe, după ce un asemenea incident important are loc, cine urmăreşte ce se întâmplă? “Avem un sistem de alertare la care este tot top managementul conectat. În cazul acestei fibre de lângă Craiova avem un subcontractor care a ajuns pe site. El va face un update şi va spune cam care este timpul estimat de rezolvare după ce măsoară la câţi kilometri s-a întâmplat. Noi primim şi alarme de update, nu sunt toate incidente, practic monitorizăm toţi paşii importanţi. Pentru incidentele cu impact la client există şi e-mail-uri care se transmit la nivel de top management şi acolo se face o prioritizare dacă se întâmplă mai multe incidente în acelaşi timp. Se face prioritizare în funcţie de impactul la client în primul şi în primul rând. Dacă e vorba de exemplu de o cădere de energie care afectează mai multe site-uri putem lucra cu echipe în paralel.”
O recapitulare: patru ani în care Orange şi-a schimbat “complet” echipamentele radio
După o lungă perioadă în care am discutat despre când am putea avea această întâlnire pe îndelete în care să discutăm despre reţea, iată-ne într-una din sălile din centrul de supervizare, alături de Ştefan Slavnicu şi Marius Maican, care oferă detalii despre investiţiile Orange - nu doar acele “cifre, cifre, cifre” pe care le solicităm mereu ci şi date despre strategie, planificare, abordare strategică.
“Orange investeşte în mod constant în întreaga sa reţea atât pentru a oferi servicii performante şi fiabile şi tehnologii noi, echipamente noi, extinderea acoperirii, densificare dar şi pentru un sistem complex de prevenţie şi de tratare rapidă a incidentelor de reţea şi aceasta înseamnă o crestere a rezilienţei, o arhitectură redundantă, activităţi de mentenanţă preventivă, aplicaţii de detecţie instantanee a diverselor evenimente de reţea şi echipe care să rezolve incidentele în cel mai scurt timp. Ce s-a întâmplat în zona de investiţii? În ultimii patru ani am schimbat complet echipamentele reţelei, reţeaua construită în cei 11 ani anteriori şi în plus am adăugat tehnologia 4G. Ca şi cifre de reţea şi în comparaţie cu ce a fost în trecut am modernizat întregul parc de echipamente radio atât în zona rurală cât şi în cea urbană având acum aproape 5.000 de staţii radio. Modernizarea a fost realizată cu echipamente de ultimă generaţie, care sunt mai eficiente energetic. În ce priveşte 4G am instalat peste 2.000 de site-uri şi am migrat reţeaua de transimisiuni la tehnologia Full IP. Concomitent am modernizat şi am crescut capacitatea reţelei core pentru date mobile pentru că a trebuit să susţinem creşterea continuă a traficului şi de asemenea să lansăm servicii inovatoare. Pe 14 septembrie am lansat în România în premieră comercial serviciul de apeluri 4G deschis clinţilor iar foarte curând vom lansa şi serviciu de voice over Wi-Fi.”
Cum este organizat departamentul tehnic al Orange
Am cerut cu insistenţă de-a lungul vremii o întâlnire detaliată despre ceea ce face şi cum face departamentul tehnic al Orange, aşa că ascultăm cu interes informaţiile despre unul despre departamentele cheie ale operatorului. “Departamentul tehnic este organizat în mai multe sub-departamente care se ocupă de zona de dezvoltare, inginerie, acces, core şi IP. Avem un mare departament de operare şi mentenanţă care se ocupă atât cu zona de operare şi mentenanţă reţea cât şi cu operarea şi mentenanţa IT iar în paralel există un departament transversal care asigură monitorizarea calităţii peste toate activităţile acestor sub-departamente”, ne explică Ştefan Slavnicu. Care adaugă: “Activitatea de operare şi mentenanţă în zona de reţea şi IT este mult mai complexă decât soluţionarea incidentelor şi pe lângă zona aceasta vizbilă de management al incidentelor care presupun rezolvarea în cel mai scurt timp a problemelor, care pot sa afecteze sau nu un client. Această activitate mai include alte două zone care sunt extrem de importante pentru noi pentru a asigura calitatea reţelei pe termen lung şi acestea sunt reprezentate de «change management>> şi «problem management».”
Cum să schimbi aproape toate echipamentele radio din reţea fără să îţi “deranjezi” clienţii
Bănuim ce înseamnă change şi problem management, dar pentru siguranţă cerem detalii. Sperăm doar că nu suntem singurii care vor fi intersaţi de acest gen de informaţii. Directorul tehnic ne oferă datele: “Change management este legat de executarea schimbărilor gândite de către colegii de la dezvoltare. Execuţia înseamnă de multe ori repetiţii îndelungate, precizie în implementare, astfel încât impactul la client să fie mic. Există un interval, o fereastră de mentenanţă foarte bine definit, de obicei noaptea în care se fac aceste modificări. In ultimii ani noi am avut schimbari foarte multe de echipamente, dar concomitent, şi suntem mândri de asta, au fost foarte puţine cazurile în care clienţii noştri au simţit aceste schimbări. Ca şi cifre: în fiecare noapte se execută undeva între 30 şi 50 de lucrări - de la mici ajustări la schimbări majore, având foarte mulţi oameni care lucrează concomitent pentru ca reţeaua să funcţioneze în fiecare zi. Problem management înseamnă o observare continuă a modului în care echipamentele de reţea se comportă şi o ajustare permanentă a parametrilor lor pentru a asigura funcţionarea optimă a reţelei în condiţiile în care în fiecare zi putem adăuga noi elemente de reţea sau realiza modificări pe cele existente.
Cum am spus transversal exista o echipă care se asigură de monitorizarea calităţii şi de zona de calitate a serviciilor iar ei discută atât cu colegii din zona de dezvoltare cât şi cu cu colegii din zona de operare şi de mentenanţă.”
Poziţia antenelor de telefonie mobilă (tilt-ul, azimutul) poate fi modificată acum din faţa calculatorului pentru o acoperire mai bună
Înainte de a trece mai departe, o menţiune importantă. Marius Maican este unul dintre românii cu o carieră de manual în cadrul Orange: s-a angajat în companie pe când aceasta se numea încă MobilRom în 1997 iar din 2011 este directorul de mentenanţă şi operaţiuni, după mai multe promovări succesive. Şi acesta este unul dintre factorii care diferenţiază Orange de rivalii săi: în echipa de management există asemenea exemple de români care au avansat treaptă cu treaptă în ierarhie şi au rămas acolo - este o stabilitate incomparabilă cu cea a oricăror altor multinaţionale din telecom. O comparaţie s-ar putea face poate doar cu RCS&RDS, din punct de vedere al stabilităţii echipei de management.
Ne alungăm aceste gânduri şi îl ascultăm pe Marius Maican, care ne vorbeşte despre schimbările semnificative făcute de Orange în reţea, şi cum acest lucru a dus inclusiv la reducerea numărului de “spaţii tehnice” folosite de companie, pe fondul instalării unor noi tehnologii. Spre exemplu de la 2,3,4 sau chiar 5 “cabinete” (cutii tehnice) s-a ajuns la un singur asemenea cabinet în care sunt incluse şi bateriile de back-up.
Despre această operaţiune e simplu doar să vorbeşti, pentru că lucrurile au fost în realitate complexe şi au necesitat o programare atentă. “Prima dată ne ducem pe site şi pregătim partea de lucrări civile, după care schimbăm antenele şi echipamentele. În ce priveşte schimbarea echipamentelor pentru fiecare site a fost necesar un scenariu în care a trebuit să răspundem la mai multe întrebări: pot să îl schimb ziua, sau noaptea? Deranjez locatarul sau nu îl deranjez? Avem un scenariu pentru fiecare site în parte.”
Odată cu noile echipamente au apărut şi noi tehnologii spectaculoase, ne povesteşte Marius Maican: “Înainte aveam o antenă pentru fiecare bandă, şi aveam posibilitatea ca pentru a optimiza acoperirea să modificăm geometria antenei, să o aplecăm, să o orientăm. Pe măsură ce technologia a avansat nu mai mutăm antena mecanic ci aveam un fel de potenţiometre, nişte dispozitive cu care faceam acest lucru. Acum totul se face de la distanţă, nu mai există nimic acolo, de aici putem să reglăm «tilt»-ul fiecărei antene. Acest lucru face parte din operaţiunile de optimizare de care vorbeam mai devreme. De exemplu ne uităm la parametrii radio dintr-o anumită zonă, vedem dacă aceştia sunt un pic alteraţi şi atunci luăm decizii - modificăm un «tilt», un azimut, un parametru. O deplasare în teren înseamnă un cost suplimentar, înseamnă om, benzină, înseamnă multe. Dacă putem să facem cât mai mult remote e mai bine”.
În care chiar aflăm din ce este compusă reţeaua Orange
După ce am auzit de mai multe ori vorbindu-se de echipamentele “core” din reţea, ne hotărâm că e mai bine să întrebăm “exact” care sunt acestea.
Interlocutorii noştri au fist răbdători. “Zona de reţea este în general compusă dintr-o parte de acces, o parte de transport, şi această parte pe care noi o numim «core», sau echipamentele centrale. Acestea se vor transforma din ce în ce mai mult la nivel de datacenter odată ce tehnologiile telecom, dacă se păstrează trendul actual, vor evolua către zona de IT. Atunci ne putem gândi la aceste echipamente core ca la acele echipamente care vor sta în datacentere”, spune Ştefan Slavnicu.
Marius Maican se uită în ochii interlocutorului (de la ziar) şi decide că este necesară o schemă: “Aici e mobilul, aici sunt antenele - staţiile de bază, totul se desfăşoară prin aer după care prin aer sau pe fibră optica antenele sunt legate la controllerele de reţea, iar apoi sunt echipamentele de tip de core pe zona de voce şi pe zona de date. Pornim de la câteva mii de echipamente, ajungem la câteva zeci şi apoi la un număr şi mai mic”.
Există vreun “secret”, ar fi nevoie de mai multe echipamente de un anume tip din cele menţionate pentru ca reţeaua să fie “mai bună”?
Iată ce ne-a răspuns Ştefan Slavnicu. “Ce trebuie să ştim este că toate aceste echipamente sunt importante pentru noi pentru că fiecare dintre ele reprezintă are un potenţial impact în ceea ce priveşte percepţia şi experienţa clientului. Sigur că dacă ne gândim numai la modul în care ele agregă respectivul trafic este clar că o staţie radio gestionează o anumită arie, să spunem restrânsă, poate fi o parte a unui oraş sau un grup de sate sau o comună sau un cartier rezidenţial dintr-o zonă limitrofă unui oraş. Un controller gestionează mai multe staţii de bază, şi evident şi o arie mai mare. După care vin echipamentele de tip «core» care adună tot acest trafic de pe o anumită zonă. În zonele în care există un risc mai mare există mecansime moderne de preluare a vârfurilor de trafic - unul dintre ele fiind acela de a constitui un <<pool>> de echipamente care să gestioneze aceste controllere şi aceste staţii de bază astfel încât să nu mai ai un singur echipament core pentru o zonă. Noi la ora actuală avem mai multe echipamente core distribuite care gestionează în acest pool de echipamente o întreagă zonă radio.”
Cele mai multe incidente din reţea, legate de alimentarea cu energie şi de tăierea fibrei optice
Ne încheiem vizita la centrul de supervizare al reţelei pentru a ne deplasa către unul dintre site-urile de telefonie mobilă ale Orange, pentru a vedea la faţa locului cum arată şi ce se întâmplă acolo. Drumul îl facem cu o Dacia Duster, maşină care face parte din flota de autoturisme a companiei. Cei doi manageri Orange laudă performanţele şi rezistenţa maşinii. “Îşi merită banii”, concluzionează cei doi. Orange a fost, în anul 2010, prima companie care a achiziţionat o flotă de Dacia Duster, departamentul “beneficiar” fiind cel tehnic. Ulterior, Orange şi-a păstrat preferinţa pentru Duster.
Drumul este un bun prilej de a continua discuţiile despre reţea, prima temă asupra căreia insistăm fiind cea a incidentelor. “Cele mai frecvente probleme care pot să apară sunt cele cauzate de tăierile de fibră optică, întreruperile de energie electrică sau fenomenele naturale, sau o combinaţie. Ca procentaj căderile de energie şi tăierile de fibră reprezintă aproximativ 60% din problemele de reţea. Cu toate acestea, este foarte important că nu toate aceste evenimente au impact şi la client, de fapt foarte puţine dintre ele ajung să fie resimţite, datorită unui număr de lucruri pe care noi le facem. Astfel, pentru zona de energie există backup local la nivel de baterii şi de generator local electric (ultimul disponibil pe cele mai importante site-uri - n.red.). Aceste echipamente de alimentare locale pot asigura autonomii de ore, zile poate chiar şi luni de zile pentru anumite elemente de reţea. Sigur că cu cât este un site mai incarcat cu trafic el consumă mai mult, şi ca atare va avea nevoie de un backup mai puternic sau va consuma mai repede energie din respectivul backup ceea ce pentru noi presupune o necesitate de a interveni mult mai repede decât faţă de alte site-uri. De asemenea, la nivelul reţelei de transport pe de o parte există conectarea site-urilor la fibră optică dar şi cu un backup în ce priveşte transmisiunile fără fir, pe microunde. Pe de altă parte la nivelul întregii infrastructuri de fibră optică, aşa cum am văzut, avem o fibră tăiată în acest moment dar traficul este rerutat pentru că avem implementat propriul nostru backbone securizat de fibra optică şi care este alcătuit din mai multe inele regionale de fibră optică iar la nivelul acelor echipamente centrale, core, avem chiar trei intrări de fibră optică pentru fiecare locaţie în parte tocmai pentru a ne proteja în cazul unei tăieri duble a fibrei optice.
Asta mi se pare important să se înţeleagă că există - aceasta, apropos şi de investiţii, toate aceste lucruri presupun investiţii nu doar în adăugarea de tehnologii noi care sigur că reprezintă cea mai mare parte a investiţiilor dar şi în această rezilienţă a reţelei care este constituită dintr-o parte de back-up atât din punct de vedere să spunem al resurselor de energie la nivelul unui site care să ţină cât mai mult cât şi pentru a asigura o rezilienţă la nivelul reţelei de transport, de transimisiuni.
Au fost situaţii de «double cut» al fibrei, nu sunt atât de frecvente evident, dar am avut.”
“Situaţiile în care reţeaua de fibră optică este tăiată în două locuri sunt cele în care suntem conectaţi la maxiumum, din oră în oră, pentru că la un moment dat, dacă ai şi un al treilea incident, trebuie să fii pregătit să începi să rerutezi traficul. Avem sisteme care fac automat rerutarea de trafic, dar până la un punct, de la care trebuie să o facem noi şi acesta este farmecul operaţional, trebuie să o faci rapid, să iei decizii, să ştii ce trebuie să faci, nu ai timp să studiezi harta, trebuie să o faci”.
Ca parte a pregătirii pentru asemenea situaţii Orange face exerciţii în fiecare an, în cadrul cărora supervizarea reţelei este transferată la centrul de back-up din Braşov, adaugă Maican.
Traficul contează, nu numărul de cartele sim conectate simultan la reţea. Orange măsoară indicatorii la nivel de judeţ, şi face un “split” şi între rural şi urban
Drumul cu maşina este realmente cea mai bună ocazia de a pune aproape toate întrebările posibile despre zona tehnică a reţelei Orange. Care a fost cel mai mare numărul de cartele sim Orange conectate simultan la reţea? Dar acum câte sunt, putem vedea acest lucru într-un dashboard accesibil de pe mobil?
Nu sunt date pe care noi să le urmărim ne dezamăgeşte Ştefan Slavnicu. “Nu există un indicator operaţional prin care noi ne uităm la câţi clienţi sunt conectaţi simultan în reţea pentru că nu ar avea o mare relevanţă pentru noi. Pentru noi cel mai important este de exemplu este să urmărim evoluţia traficului pe anumite elemente de reţea sau pe anumite zone pe care noi le monitorizăm. Pe baza acestor date luăm decizii de a investi în creşterea de capacitate. Datele de trafic nu sunt uniforme la nivelul întregilor zone pentru că evident ai zonele urbane unde în mod normal ai trafic mai mare, ai zonele rurale în care nu toate serviciile au acelaşi grad de adopţie. Şi atunci pentru noi ce este foarte important este să mergem cât mai aproape de utilizator, să vedem care este experienţa clientului.
Acest lucru se poate face odată într-adevăr monitorizând comportamentul reţelei în zona respectivă şi luând decizii de investiţii, creşteri de capacitate şi fine-tuning-uri în zona în care observăm creşterile de trafic. Sau mai mult decât atât mergem cu această monitorizare a reţelei şi mai departe. În mod tradiţional monitorizarea reţelei se face la nivelul unei medii. La nivelul întregii reţele există indicatori de calitate pe care noi şi orice operatori îi avem disponibili într-un dashboard general.
Dorind să mergem cât mai aproape de client noi la ora actuală avem aceiaşi indicatori mapaţi la nivel de judeţ, şi mai mult decât atât împărţim şi judeţul în urban şi rural pentru că este clar şi logic că nu există aceleaşi probleme în cele două zone dintr-un motiv foarte simplu: în general o zonă urbană este continuată să spunem de o zonă de «outskirts» către rural unde ai acoperire. Ieşirea din zona urbană nu se face către o zonă fără acoperire dar în zona rurală ai multe localităţi care dau spre forme de relief de genul munţi, păduri care este foarte dificil de acoperit şi acolo sigur că ai un alt comportament al reţelei. Tocmai de aceea noi urmărim şi indicatorii urbani şi pe cei rurali şi avem targeturi stabilite pentru fiecare zonă în parte şi pentru fiecare judeţ în parte pentru că fiecare judeţ are particularităţile sale. Particularităţile sunt cele de relief în primul rând. Adică un judeţ de câmpie este mai uşor de acoperit iar configuraţia radio este clar profilată pe site-uri care bat la mare distanţă spre deosbire de o zonă de dealuri sau împădurită, sau de munte unde te aştepţi ca site-ul să nu mai aibă aceeaşi distanţă de acoperire datorită formelor de relief care, se ştie, obturează semnalul radio.”
Orange trebuie să ştie: în ce regiune se află cei mai matinali români? Răspunsul nu a fost tocmai cel aşteptat
Ce am mai putea întreba? O idee ar fi, pentru că Orange sigur trebuie să vadă asta în comportamentul de consum pentru servicii de voce şi date, care români, din ce regiuni istorice, se trezesc cel mai repede? Insistăm pe această temă. Nu primim răspunsul pe care îl speram (“colegii din zona comercială studiază comportamentul utilizatorilor, pentru noi acesta este un lucru mai puţin important”), dar aflăm alte date interesante.
“Pentru noi din punct de vedere al reţelei ceea ne interesează foarte mult este traficul de vârf, deci perioda în care avem consumul cel mai mare dintr-o zi. Nu contează care este ora. Cel mai mare trafic îl înregistrăm în noaptea de Revelion. Ca model de comportament este clar că în primele zece minute de după ora 12 noaptea înregistrăm cel mai mare trafic din reţea din întreg anul, iar reţeaua este dimensionată pentru a susţine acest trafic de vârf. Cutremurul nu este acelaşi lucru pentru că la noi în ţară cutremurele în general au loc în zona de est. Ca atare, cutremurul este resimţit în Moldova şi în zona de sud, dar nu şi în Transilvania. Clienţii de acolo nu vor resimţi cutremurul, deci nu vor suna.
Ne ajută foarte mult configuraţia în pool a echipamentelor de care vorbeam mai devreme pentru că aceasta preia traficul şi îl distribuie pe mai multe echipamente şi aceasta este o abordare foarte bună faţă de abordarea statică din trecut. Anterior traficul era gestionat de către un singur echipament «core» de reţea. Acum există mai multe echipamente şi traficul se distribuie astfel încât să poată fi preluate rapid creşterile neprevăzute de trafic.”
Tableta dată “celui mic” în maşină, Waze, Google Maps sau Facebook se văd în traficul pe internet de “pe şosele”
Traficul de date de pe smartphone-uri şi tablete a început să se vadă puternic şi pe şoselele mari din România, valorile de trafic fiind corelate cu importanţa drumului.
“Traficul de date respectă într-un fel importanţa drumului pentru că este clar în funcţie de intensitatea circulaţiei. Pe autostrăzi şi drumurile europene înregistrăm cel mai mare trafic de date după care vin drumurile naţionale. În acest context noi avem avem în atenţie şi principalele şosele care conectează oraşele mari, evident autostrazile, drumurile europene în primul rând, apoi drumurile naţionale şi drumurile judeţene în special.”
Ştefan Slavnicu trebuie să participe la o teleconferinţă sau “confcall” în limbaj corporatist, iar în aceste condiţii se “extrage” timp de aproape o jumătate de oră din discuţie. Remarcăm că apelul nu se întrerupe pe durata deplasării, dar nu apucăm să comentăm prea mult pentru că ajungem la site-ul de telefonie mobilă pe care doream să îl vizităm.
“Aveţi trei uşi deschise”
Nu există niciun paznic pentru site-ul în care urmează să intrăm – un spaţiu împrejmuit cu un gard în cadrul căruia se află un pilon de câteva zeci de metri cu peste 20 de antene, care are la bază câteva “spaţii tehnice”, în care se află diferite echipamente. Faptul că nu există paznici nu înseamnă că locul nu este monitorizat. De altfel, înainte de a umbla la porţi Radu Băcîrcel - Regional Area Coordinator la Orange, şi gazda noastră în această parte a vizitei, a anunţat “centrul” că vom intra în spaţiu, conform procedurii standard. Mai târziu, pe durata vizitei, el a şi primit un telefon de verificare din centrul de supervizare. Motivul: trei uşi din incintă erau deschise.
Intrăm într-unul dintre containerele aflate la baza pilonului. Zgomotul făcut de “ventilatoarele” sau coolerele mai degrabă ale echipamentele din interior este atât de puternic încât trebuie să vorbeşti tare ca să fii auzit. “În container este zona în care se află echipamentele de transmisiune, echipamentele care fac legătura între diversele elemente de reţea. Avem echipamentele de fibră optică cât şi echipamentele de microunde, toate conexiunile se fac în reglete. Aceasta este o sală dedicată de echipaemnte de transmisiuni, cu două echipamente de climă - dacă cedează unul intră în funcţiune celălalt. Ele merg în permanenţă vara, cu rândul.”
Marius Maican ne arată fiecare dintre echipamente şi ne explică ce face fiecare dintre ele, insistând asupra precauţiilor pe care şi le-a luat compania ca, pe cât posibil, niciodată să există o problemă la nivelul tuturor echipamentelor. “Avem o parte de alimentare centrală cu energie dar şi fiecare rack este independent din punct de vedere energetic. Se poate întâmpla să se oprească unul dintre ele, dar nu toate odată. Avem două surse de alimentare”.
Ne uităm la mănunchiurile mari de fibră optică din incintă. Între două telefoane, Radu Băcîrcel ne explică: “Dacă aţi văzut lămpile decorative din magazine, cele cu fibră, care fac nişte culori frumoase la capăt atunci când sunt aprinse, atunci este simplu: aşa ceva se întâmplă şi aici - fibra este luminată la un capăt şi ea aduce lumina în partea cealaltă. Lucrul acesta se întâmplă şi la noi. Este un site foarte important din punct de vedere al capacităţii de transport, trec foarte multe apeluri pe aici, dar nu va imaginaţi ca dacă moare acest punct moare reţeaua, apelurile ajung oricum unde trebuie”. Câte apeluri trec oare acum prin aceste reţele de fibră? Renunţăm totuşi la întrebare. Cordoanele groase de fibră şi zgomotul intens produs de echipamente, o oază de tehnologie în mijlocul unei mici păduri, ne indică faptul că o cantitate mare de informaţii tranzitează în acel moment locul.
Ce vedem în sus când ne uităm la un pilon? “Tobe, microunde, antene lunguieţe, grătare”
Ieşim afară din container şi, pentru că nu putem să ne urcăm pe pilon fără un instructaj, cerem detalii despre ceea ce vedem. Ce sunt antenele acelea mai mari, rotunde?
“Sunt <<tobele mari>>. Sunt echipamente de transmisiuni care definesc anumte axe de transmisiuni, se şi vede că sunt montate spre diferite zone. La ce este folosită <<toba>> aceasta: în loc să se transmită informaţia sau fluxurile de voce şi de date pe fibră optică se transmite pentru locuri mai greu acesibile pe link de microunde. Mai sunt grătarele care sunt montate pentru ca să nu cadă zăpada şi gheaţa de deasupra pe antene pentru că ele sunt afectate de prezenţa zăpezii şi a gheţii.În vârf de tot putem vedea antenele radio”, explică Ştefan Slavnicu.
Cu care antene interacţionează telefoanele mobile? “Telefonul interacţionează cu antenele lunguieţe” ne răspunde directorul tehnic al Orange astfel încât să fie sigur că ne este clar. Şi adaugă apoi date despre antenele rotunde: “Tobele fac legătura cu alte antene, sau fac legatura între antene mai îndepărtate, între site-uri mai îndepărtate şi spre zonele de core. Există o reţea de acces, o reţea de agregare în care se agregă traficul care pe care îl duce în zona de echipamente core.”
Câte mobile se pot conecta simultan la o antenă? Sau câte mobile poate “susţine” o antenă? Depinde dacă antena “respiră”
“Nu există o capacitate pe antenă, un număr de mobile care se pot conecta. Totul depinde foarte mult de tehnologie”. Şeful echipei tehnice de la Orange rezistă de câteva ore cu zâmbetul pe buze valului de întrebări şi e mereu gata să ne ofere detalii. “Pe vechea tehnologie 2G dimensionarea antenei era oarecum statică, exista un număr maxim de utilizator pe canal de comunicare şi puteai să dimensionezi antenele să ducă un anumit număr de utilizatori. Odată cu tehnologia 3G contează foarte mult şi traficul pentru că nu mai ai o alocare statică a resurselor ci una dinamica şi există şi acel fenomen de <<breathing>>, despre care noi spunem că celula respiră. Ce înseamnă acest lucru? Cu cât există mai mult trafic per utilizator acoperirea practic se reduce, într-un fel totul se strânge pentru a deservi o zonă cu foarte mulţi utilizatori şi cu foarte mult trafic. Pe măsură ce traficul se relaxează creşt din nou şi acoperirea, pentru că celula <<respiră>>. Un telefon se poate conecta la antenele de pe pilon de la o distanţă de 20 până la 25 de kilometri”.
“Telefonul îi spune antenei mută-mă”. Numărul de linii de reţea nu mai contează la 3G sau 4G
Radu Băcîrcel (foto stanga), care a lucrat pentru prima oară pentru Orange acum 15 ani, şi a revenit în companie după o pauză în care a încercat altceva dar nu i-a plăcut la fel de mult, şi acum este din nou unul dintre oamenii care intervin în cazul în care există probleme cu reţeaua companiei, ne oferă şi el date legate de felul în care comunică telefonul cu antenele. “Fiecare utilizator are o distanţă până la antenă. Această distanţă determină un timing, deci fiecare telefon ştie unde este faţă de antenă. Iar telefonul îi spune antenei <<Vreau să mă muţi pe altă antenă pentru că o văd mai bine, şi din punct de vedere calitate şi distanţă>>. Iar acest lucru se întâmplă. Eu îmi aduc aminte că am învăţat lucrurile acestea cam după un an şi jumătate după ce am venit în MobilRom.”
Există o distanţă optimă faţă de antenă? “Distanţa optimă nu există - merge sau nu merge”, primim răspunsul scurt.
Directorul tehnic al Orange adaugă că în ce priveşte acoperirea numărul de “linii” indicat de telefon, care oferă un indiciu în legătură cu puterea conexiunii, nu mai este relevant în cazul noilor tehnologii 3G şi 4G. “Multă lume nu ştie acest lucru: odată cu introducerea tehnologiilor noi 3G şi 4G, acestea funcţionează foarte bine şi la semnal foarte slab astfel că numărul de linii de semnal a devenit irelevant pentru 3G şi 4G. Chiar se pot experimenta viteze foarte bune în 4G deşi ai o singură linie şi atunci te-ai aştepta, ca în cazul vechiulului semnal 2G, ca atunci când ai o singură linie de semnal să nu poţi să utilizezi telefonul. Nu mai este cazul in zilele noastre”.
INVESTIŢIA ÎN 4G ATRAGE, DAR ESENŢIALE SUNT ŞI SOLUŢIILE DE BACKUP ŞI REPETIŢIILE
