Anul 2025 a fost un an greu, cu o creştere unde la 2% în prima jumătate a anului, urmată de o creştere mai mare în a doua parte a anului trecut, ceea adus, conform estimărilor de un avans al pieţei din România de 6%. Pentru anul 2026, creşterea va fi mai mică, a spus Arthur Rădulescu, founder & CEO, MerchantPRO, în cadrul ZF eCommerce Summit 2026.
“Anul 2025 a fost un an greu, 2026 se anunţă un an destul de greu. Anul trecut, prima jumătate a pornit destul de timid, cu o creştere foarte mică, estimată de noi undeva la 2%, partea a doua a anului am văzut o creştere mai mare, dar creştere tradusă prin creşterea valorii cart-ului şi prin inflaţie, nu neaparat prin atracţia de produse. Am văzut în prima jumătate a anului trecut am văzut un cart la 55 euro la nivelul platformei, iar în a doua jumătate s-a dus undva la 60 euro. Per total, pe tot anul trecut, am estimat o creşere a pieţei din România undeva la 6%. Pentru anul acesta estimăm o creştere micuţă, acum problema se pune destul de mult către cine se va duce această creştere, către comercianţii locali sau asiatici”, a spus Arthur Rădulescu.
Ce a mai spus Arthur Rădulescu, founder & CEO, MerchantPRO:
Sunt mulţi care susţin că AI-ul este un hype. Cred că este jumătate hype şi jumătate realitate. Hype-ul vine din perspectiva de a crea senzaţionalul şi de aici porneşte, dar este foarte mult realitate. Urmăresc foarte mult tot ce înseamnă zona de dezvoltare AI şi văd o adopţie majoră la nivel internaţional. Din păcate, România, după cum ştim cu toţii, este la coada clasamentului european.
România nu reuşeşte să adopte AI-ul, să digitalizeze. Până să ajungem la AI ar trebui să digitalizăm. Dacă ne uităm la AI şi ce înseamnă realitate, trebuie să înţelegem că, în momentul de faţă, nu trebuie privit doar din perspectiva e-commerce-ului, ci din perspectiva unui antreprenor, unei companii care îşi optimizează procesele. Să discutăm de faptul că, în momentul de faţă, se schimbă modul de a programa, de a dezvolta tehnologii noi faţă de acum 3 ani, este cu totul altceva.
Ce se întâmpla acum 3 ani, un proces de dezvoltare a unei aplicaţii care dura un an, acum durează, cu mai puţin de jumătate din oameni, două luni, iar peste încă un an o să dureze o săptămână. Toată tehnologia explodează. Din păcate, în România suntem puţin rămaşi în urmă cu adopţia AI-ului.
Pentru societatea care nu reuşeşte să digitalizeze cu viteza cu care ar trebui va avea multe efecte negative.
La nivel de individ, în România sunt foarte mulţi care testează şi experimentează, problema este implementarea în companii, microîntreprinderi, chiar şi în companii mai mari. Există o reticenţă la nivelul oamenilor, la nivelul organizaţiilor, pentru că adopţia AI-ului înseamnă restructurarea întregii activităţi. Toată lumea ştie puţin prompting, ştie să genereze filmuleţe, bannere, dar de aici până la a avea o orchestrare de agenţi la nivel de companie, în care să ştii că fiecare are nişte skilluri, să ştii ce să-i ceri, să-şi tragă datele din companie sau la nivel de client şi să-şi tragă datele din companie, lucrurile acestea mai durează. Eu nu am văzut nici la nivel de bănci să se întâmple aşa ceva în România. Mie mi se întâmplă în continuare, când am de interacţionat cu banca, fără excepţie, ajung să mă enervez.
Cred că va avea loc o triere. Sunt mulţi care, în momentul de faţă, doar rulează un trafic pe o campanie, încearcă marea cu degetul. Cei mici vor avea de pierdut, pentru că nu înţeleg că e-commerce-ul nu mai este ce a fost acum 15-20 de ani. Nu mai poţi experimenta, este un all-in. Trebuie să investeşti.
Vedem cu toţii cum intră concurenţa care intră în forţă. Nici la nivel european nu s-a făcut ceva concret pentru a stopa concurenţa, în special concurenţa asiatică.
În clipa în care vine un gigant care are capacitatea de a susţine preţuri foarte scăzute, de a duce campanii de marketing care ţie îţi vor dubla sau tripla costurile, când vine cu o infrastructură AI, tehnologică, cu care e greu să intri în competiţie, iar pe partea cealaltă avem o digitalizare foarte scăzută, cu antreprenori care se uită la cel mai mic preţ în tehnologie, este greu să intri într-o competiţie fair.
Un 300.000-400.000 euro ca nivel de business este un nivel care poate da o perspectivă de viitor. Lucrurile se întâmplă ori azi, ori deloc.
Se vor dezvolta aceşti câţiva jucători mari care vor ocupa, la întreg nivel european, probabil 50% din piaţă, în timp ce restul va fi luat de jucători medii şi jucători mici. Dacă noi, ca români, nu reuşim să ne ducem şi afară, să ne uităm la vecinii noştri, atrăgând nişte fonduri europene, impactul va fi mare din perspectiva e-commerce-ului.
Cred că vom asista la o transformare graduală a modului în care se desfăşoară e-commerce-ul. Aici putem intra în zona de agentic payments, în care mult mai multe tranzacţii vor avea loc din interfeţe de chatbot.
Dacă înţelegem faptul că foarte mulţi trebuie să se ducă încă la ghişeu pentru a-şi rezolva problemele, de ce şi-ar pune problema să cumpere online. Aceasta este educaţia de la nivel de stat, acesta poate fi rezultatul digitalizării. Dacă digitalizarea în România porneşte de la stat, se va propaga mai departe la nivel de individ, altfel este greu să o porneşti la nivel de individ.
Proiectul pornind cu Netopia, pe care l-am extins ulterior ca dezvoltare şi cu cei de la PayU, practic este o modalitate de a scurtcircuita procesul de plată, noi îi spunem one click payment, pe care, în mod experimental, l-am făcut dintr-un chatbot AI, unde ai posibilitatea de a interoga, rula căutări, a obţine informaţii despre produse şi, în final, de a plasa o comandă. A pornit ca un experiment, dar cred că piaţa din România este mai mult decât pregătită, nu neapărat pentru acest AI, agentic payments, cred că piaţa din România este pregătită şi ar trebui să adopte mult mai mult tot ce înseamnă one click payments.
Un număr foarte mic şi doar magazinele mari din România au adoptat această modalitate, wallet-uri, Apple Pay, Google Pay sau alte tipuri de wallet-uri. De aceea, plata cu cash on delivery, rambursul tradiţional, încă ocupă un volum foarte mare din plăţile din România, lucru care nu avantajează pe nimeni.
Concentrarea noastră va fi anul acesta mai mare pe clienţi medii şi mari, către care am constatat că putem livra cel mai bine. Acest lucru şi pentru că am observat că cei mici au foarte mari dificultăţi. Am încercat să-i susţinem. La nivel de companie încercăm să implementăm AI-ul în cât mai multe procese, astfel încât să fie un asistent în aproape orice decizie, atât pe partea de suport, cât şi pe partea de marketing şi programare. Avem o serie de proiecte, pe care o parte din ele le-am dus la bun sfârşit în cursul anului trecut, de integrare şi a putea livra AI către comercianţii care folosesc platforma MerchantPRO.
Se observă un trend pe tehnologie prin care un om cu anumite aptitudini poate dezvolta un proiect de la zero în câteva luni. Probabil, cu o echipă de agenţi, poate ajunge chiar să susţină suportul, dezvoltarea ongoing. Ce văd din perspectiva tehnologică este că produsul în sine nu mai contează, contează experienţa umană, brandul, legătura cu clientul. Altfel, capacitatea cuiva de a dezvolta un produs, dacă înainte era nevoie de o investiţie de 1 mil. euro şi 1 an, acum este nevoie de o investiţie de 100.000 euro şi câteva luni. Se schimbă cu totul perspectiva.
În momentul de faţă am constatat că 95% din traficul online este generat de boţi, doar 5% mai este trafic uman.
Este o provocare legată de cultură. Noi am avut un experiment prin care am încercat să construim în China, dar ne-a lipsit cultura pentru a înţelege ţara.
