♦ România a implementat două proiecte pilot sub egida parteneriatului european UNESCO - Huawei, axate pe revitalizarea educaţiei STEM, rezultatele indicând un total de peste 4.000 de beneficiari direcţi, cadre didactice şi elevi.
♦ Componenta de educaţie incluzivă, GENSTEMED, a depăşit ţintele iniţiale, instruind peste 3.500 de profesori din reţeaua ASPnet şi implicând 200 de elevi în ateliere practice.
♦ Proiectul tehnic derulat de institutul CIFRA a introdus în premieră în şcolile româneşti 100 de kituri experimentale miniaturizate pentru ştiinţă, un model educaţional cu costuri reduse validat pe un eşantion de 500 de elevi.
România se numără printre cele cinci ţări europene care au implementat iniţiativele parteneriatului UNESCO-Huawei, menite să revitalizeze educaţia STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) şi să echipeze noile generaţii cu competenţe esenţiale. Datele centralizate în urma derulării programelor în perioada 2024-2025 arată că proiectele locale au reuşit să mobilizeze resurse educaţionale semnificative, depăşind estimările iniţiale de impact. Obiectivul principal al acestui demers, desfăşurat alături de state precum Germania, Belgia, Malta sau Macedonia de Nord, a fost testarea unor modele educaţionale scalabile care să răspundă nevoilor actuale de competenţe digitale şi tehnice.
„Acest parteneriat reprezintă o dovadă puternică a faptului că, atunci când ne unim forţele, putem accelera progresul, putem debloca noi oportunităţi şi ne putem asigura că toţi cursanţii, în special femeile şi fetele, pot fi lideri în era digitală şi ştiinţifică”, a declarat Jing Fang, Chief Expert, UNESCO–Huawei STEM Project, UNESCO Regional Bureau for Science and Culture in Europe, în cadrul evenimentului Huawei Connect 2025 care a avut loc la Madrid. Bugetul total alocat de compania chineză de tehnologie Huawei pentru proiectele realizate în cele 5 ţări europene pentru revitalizarea educaţiei STEM s-a ridicat la 450.000 de dolari.
Una dintre direcţiile strategice ale proiectelor a vizat reducerea decalajelor de gen în domeniile tehnice prin proiectul GENSTEMED, derulat în parteneriat cu Şcoala Internaţională Germană Hermann Oberth. Rezultatele finale indică o mobilizare masivă a corpului didactic, cu peste 3.500 de profesori din reţeaua şcolilor asociate UNESCO (ASPnet), plus alte aproximativ 50 de cadre didactice care au beneficiat de formare sau informare. În ceea ce priveşte elevii, rezultatele au depăşit de peste trei ori aşteptările: proiectul a implicat 200 de participanţi în 15 ateliere de lucru, faţă de o ţintă iniţială de 60 de elevi planificaţi, rata de participare feminină fiind de aproximativ 55%.
Referitor la impactul acestui demers, Jing Fang a explicat că obiectivul a fost atins prin creşterea vizibilităţii oportunităţilor din domeniu pentru eleve. „Este un proiect care se concentrează pe educaţia STEM şi pe gen. Acesta este subiectul principal al proiectului, care a crescut semnificativ gradul de conştientizare şi a îmbunătăţit participarea feminină în învăţarea STEM”, a menţionat ea. Impactul programului este vizibil în schimbarea percepţiei: 40% dintre elevele participante au raportat un interes crescut pentru carierele STEM, fiind inspirate şi de faptul că 70% dintre speakerii invitaţi la evenimente au fost femei de succes din domeniu.
Totodată, componenta de formare a proiectului GENSTEMED a inclus şi dezvoltarea unui kit de tip „Train-the-Trainer”, un instrument scalabil menit să asigure continuitatea procesului educaţional şi după încheierea finanţării iniţiale. În plus, colaborarea transfrontalieră a permis ca 216 studenţi din România şi Germania să dobândească competenţe digitale avansate în domenii emergente precum inteligenţa artificială, robotica şi designul UX/UI, pregătindu-i pentru cerinţele actuale ale pieţei muncii.
A doua direcţie strategică a programelor realizate în parteneriat de UNESCO cu Huawei a vizat infrastructura de laborator din şcoli. Proiectul implementat de Centrul Internaţional pentru Instruire şi Cercetare Avansată în Fizică (CIFRA) s-a concentrat pe o soluţie de eficientizare a costurilor în educaţia experimentală. Concret, au fost produse şi distribuite aproximativ 100 de kituri experimentale miniaturizate pentru fizică, chimie şi biologie. Acestea au fost utilizate într-un proiect pilot ce a inclus 10 şcoli, beneficiarii direcţi fiind 500 de elevi din ciclurile de învăţământ gimnazial şi liceal. Pentru a asigura utilizarea corectă a acestor echipamente, 40 de profesori au parcurs sesiuni de instruire specializată, fiind totodată elaborate 15 manuale de utilizare şi platforme digitale suport.
Jing Fang a subliniat noutatea acestei abordări în contextul sistemului educaţional local. „Proiectul condus de România a introdus kit-urile experimentale miniaturizate pentru ştiinţă în ţară. Au fost pionierii unui model de învăţare a ştiinţelor îmbunătăţit, cu costuri reduse”, a precizat expertul UNESCO în cadrul prezentării rezultatelor. Această validare a modelului „low-cost” deschide calea pentru o potenţială extindere la nivel naţional, soluţia fiind considerată sustenabilă pentru dotarea laboratoarelor şcolare, în special în zonele cu resurse limitate.
La nivel de sistem, proiectele au beneficiat de implicarea a cinci ministere şi agenţii guvernamentale, alături de trei organizaţii partenere din mediul academic şi societatea civilă.
„Bazându-ne pe toate aceste rezultate şi tactici impresionante, în anul care urmează, UNESCO va continua să aprofundeze cooperarea cu Huawei, în special în domeniul alfabetizării ştiinţifice şi digitale, pentru a contribui împreună la crearea inovaţiei şi la accelerarea transformării digitale”, a concluzionat Jing Fang.
