• Leu / EUR5.3460
  • Leu / GBP6.3924
  • Leu / USD4.7991
Business Hi-Tech

Bogdan Dumitru, propus ministru delegat pentru Digitalizare: statul să nu mai pună oamenii pe drumuri şi să înceapă singur dosarele de pensie şi alocaţii cu actele pe care le are deja. „Sistemul poate să înceapă completarea automată a dosarului respectiv”

Autor: Adrian Seceleanu

19.10.2026, 21:47 156

Administraţia să nu mai plimbe oamenii după hârtii pe care statul le are deja. Să folosească datele pe care le are deja şi să înceapă singură construcţia dosarelor de pensionare sau pentru alocaţii, fără să mai aştepte ca cetăţeanul să bată la uşa instituţiei. Aceasta este schimbarea modului de lucru al administraţiei din România propusă la audierile parlamentare de Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială: statul să se apuce de treabă din proprie iniţiativă atunci când datele pe care le deţine arată că omul poate beneficia de un serviciu.

Explicând ce s-ar putea întâmpla când un cetăţean poate primi o alocaţie sau se apropie de pensionare, Dumitru a spus: „Sistemul poate să înceapă completarea automată a dosarului respectiv. Şi cetăţeanul nu mai trebuie să vină într-un mod activ, să înceapă demersurile necesare.”
Aceasta ar fi o răsturnare a modului de lucru al administraţiei: cetăţeanul să nu mai fie curierul statului, pus să care între ghişee copii după acte şi dovezi despre lucruri pe care instituţiile le ştiu deja. Să-i ceri unui om să obţină de la stat o hârtie pe care trebuie să o predea tot statului este un absurd administrativ care a rezistat altor tentative asemănătoare, care au rămas doar simple pârghii de marketing politic, fără a deveni realitate la dimensiunea la care au fost prezentate.

Dumitru propune ca instituţiile să-şi ia singure informaţiile disponibile şi să înceapă dosarul, în loc să lase tot acest drum în sarcina cetăţeanului.
Regula enunţată de candidat este directă: „Statul, prin instituţiile respective, să nu îi mai ceară documente care sunt deja disponibile.” O copie cerută din nou, o hârtie lipsă, încă un drum la alt ghişeu: acestea sunt blocajele pe care schimbul de date între instituţii ar trebui să le elimine atunci când informaţia există deja la stat.

Propunerea vine de la una dintre minţile care au contribuit la construirea tehnologiei Bitdefender, compania pornită din România şi ajunsă cu produsele sale de securitate cibernetică pe piaţa globală. Dumitru, propus ca independent, vine cu experienţa dezvoltării de produse tehnologice. A fost directorul de tehnologie al Bitdefender, iar de câţiva ani nu mai are un rol în echipa de management a Bitdefender, ci se concentrează pe zona de cercetare în cadrul companiei şi pe activitatea didactică la Universitatea din Bucureşti.
La audiere şi-a prezentat experienţa de treizeci de ani în tehnologie şi securitatea informaţiei şi a spus că în ultimii cinci-şase ani a lucrat mult cu inteligenţa artificială. Despre activitatea recentă a precizat: „În ultimii doi ani de zile m-am dedicat exclusiv cercetării.”

Dumitru a început prezentarea programului de la relaţia cetăţenilor cu instituţiile publice. Obiectivul formulat a fost folosirea unui singur mecanism de autentificare, cu cinci milioane de utilizatori până în 2028. A vorbit şi despre promovarea acestuia în relaţia cu băncile, notarii şi, eventual, operatorii de telefonie mobilă.

„În primul rând, interacţiunea lor cu statul sau cu instituţiile statului ar trebui făcută folosind un singur mod de autentificare. (...) Ba chiar mai mult, să încercăm să promovăm acest sistem astfel încât şi băncile, notarii, poate operatorii de telefonie mobilă să îl folosească. Ce ar permite lucrul ăsta clientului? Păi i-ar da cetăţeanului posibilitatea să interacţioneze, repet, cu aceste instituţii publice într-un mod mult mai fluent şi, extrem de important, să economisească timp.”
ROeID este sistemul de identitate digitală prin care utilizatorul se poate autentifica în serviciile publice integrate folosind acelaşi cont. Ţinta prezentată de candidat se referă la folosirea autentificării; nu a fost formulată ca un număr de utilizatori ai portofelului digital şi candidatul nu a precizat câţi oameni folosesc deja sistemul sau care ar fi ţintele anuale intermediare.

În cazul serviciilor propriu-zise, Dumitru a enumerat naşterea unui copil, angajarea, pensionarea, căsătoria şi divorţul. Ideea este ca cetăţeanul să poată urmări cererea şi să nu fie pus să obţină de la o instituţie un document necesar alteia.
„O altă schimbare pe care o propunem ar fi ca să oferim cetăţeanului posibilitatea de a interacţiona cu serviciile noastre în momentele importante ale vieţii, cum ar fi naşterea unui copil, angajare, pensionare, poate căsătorie, poate chiar divorţ, uneori.”
El a legat funcţionarea acestui mecanism de colaborarea între ministere şi de schimbul de date.

Propunerea de servicii proactive merge mai departe: instituţiile să identifice situaţiile în care un cetăţean poate beneficia de un serviciu şi să înceapă pregătirea dosarului. Dumitru nu a precizat instituţiile care ar participa la primele proiecte sau procedurile prin care ar fi verificate datele folosite.
Deputatul George-Mădălin Borş a cerut o ordine a priorităţilor: „Care ar fi primele servicii pe care dumneavoastră şi autoritatea pe care o veţi conduce le vor vedea schimbate şi ce servicii veţi pune la dispoziţia cetăţenilor?”
Candidatul nu a oferit în răspuns un prim serviciu care să fie lansat şi nu a prezentat un calendar pentru serviciile legate de naşterea unui copil, pensionare şi celelalte evenimente de viaţă.

Pentru RoWallet, Dumitru a indicat un termen mai apropiat: implementarea până la finalul anului, termen pe care l-a legat de calendarul Uniunii Europene. A menţionat proiectul în contextul primelor 100 de zile de mandat. Nu a detaliat funcţiile care ar fi disponibile la lansare sau serviciile publice ce ar putea fi accesate prin portofel.
„Există, evident, şi în primele 100 de zile un termen foarte scurt şi aici mă refer la RoWallet, care ar trebui implementat până la finalul anului, conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeană.”

Un parlamentar a revenit asupra termenului şi a cerut clarificări despre riscul unei proceduri de infringement şi despre existenţa unui cadru de guvernanţă care să permită punerea în funcţiune a portofelului. Aceeaşi intervenţie a cerut priorităţi pentru strategia AI, interoperabilitate, registrele de bază şi migrarea în cloudul guvernamental.

„Mă interesează dacă până la finalul acestui an, după cum aţi spus, riscăm infringementul pe portofelul electronic şi dacă vom avea un cadru de guvernanţă până la sfârşitul anului, astfel încât să îl punem în funcţiune.”
În răspuns, Dumitru a insistat asupra interoperabilităţii, dar nu a explicat punctual cine va administra portofelul sau cum va fi respectat termenul anunţat.

Pentru persoanele care au dificultăţi în utilizarea tehnologiei, Dumitru a propus organizarea unei reţele de sprijin, în care ar putea fi implicate bibliotecile şi Poşta Română. A vorbit şi despre posibilitatea ca persoanele cu dizabilităţi să se autentifice prin intermediul unor persoane de încredere, fără să prezinte mecanismul concret.

„Presupun că aproape fiecare sau majoritatea vârstnicilor au în jurul lor persoane care ştiu să se ocupe de un calculator, de un telefon şi aşa mai departe. Însă am vrea să formalizăm sau lucrul ăsta să existe într-un cadru puţin mai organizat.”

Un parlamentar care a intervenit în seria întrebărilor alocate UDMR a cerut ca mentorii digitali să fie o prioritate şi ca programul de relaţii cu publicul în administraţiile locale să nu fie redus pe motiv că serviciile pot fi accesate online.

„Având în vedere lipsurile în ceea ce priveşte competenţele digitale şi nu numai ale persoanelor vârstnice, nu numai ale persoanelor cu dizabilităţi, dar şi în general, rugămintea ar fi ca acea idee şi acea propunere care se află în programul de guvernare cu privire la mentori digitali să o puneţi pe primul loc.”

Dumitru a răspuns explicit că digitalizarea nu trebuie să elimine accesul fizic: „Posibilitatea de a avea acces la serviciile publice în mod online este o opţiune.” El a precizat că va continua să existe mersul la ghişeu, iar personalul va folosi serviciile digitale, păstrând interacţiunea cu cetăţeanul.

„Presupun că ne-am săturat mulţi dintre noi să sunăm în tot felul de locuri şi să fim întâmpinaţi de tot felul de roboţei. De altfel, foarte, foarte politicoşi.” Candidatul nu a indicat un număr de puncte de asistenţă sau un buget pentru această reţea.
Dumitru a spus că multe obiective se regăsesc în programele guvernelor anterioare şi că unele servicii funcţionează, iar altele nu. Pentru accelerarea implementării, a propus schimbări în modul de coordonare.
„Autoritatea pentru Digitalizarea României se va muta la prim-ministru. Preşedintele Autorităţii va fi desemnat prin concurs.” Candidatul a vorbit şi despre un mandat multianual, cu obiective clare, fără să precizeze durata.

„Niciun proiect informatic nu va fi fără avizul ADR, care nu va mai avea doar un rol formal. Va fi un comitet lunar coordonat de domnul prim-ministru pe e-guvernare şi reducerea birocraţiei, care va da o serie de hotărâri pe care ministerele vor trebui să le respecte.”
În opinia lui, mecanismul ar trebui să faciliteze colaborarea între ministere şi schimbul de date. Nu a precizat sfera proiectelor supuse avizului, termenele de avizare sau actele prin care ar fi schimbată organizarea.

Întrebat dacă va exista buget, a răspuns: „Da, ADR-ul va avea buget pentru aşa ceva.” Nu a indicat o sumă sau repartizarea finanţării pe proiecte.
Interoperabilitatea înseamnă, în acest context, ca sistemele instituţiilor să poată schimba şi utiliza date, astfel încât cetăţeanul să nu fie obligat să transporte documentele între ele. Dumitru a prezentat Platforma Naţională de Interoperabilitate drept un element esenţial al programului.

„Programul PNI este, aş putea spune, cheia oricărei viitoare guvernări, indiferent ce se va întâmpla astăzi, mâine.”
El a susţinut că obstacolul principal este colaborarea politică şi administrativă: „Este nevoie de puţină voinţă politică, nu mai mult. Repet, tehnologia astăzi există, nu ne mai stă în cale sau oricum într-o măsură mult mai mică, inclusiv legat de costuri faţă de cum era acum câţiva ani.”

Senatorul USR Ciprian Rus a invocat iniţiativele sale privind autentificarea, inventarul digital, o aplicaţie mobilă unică şi standardele de design pentru serviciile publice. A cerut sprijin pentru deblocarea iniţiativelor legislative şi a pus în discuţie folosirea AI într-o administraţie care încă lucrează cu documente pe hârtie.
„În calitate de viitor ministru al digitalizării şi inteligenţei artificiale, ce sprijin veţi acorda în Parlamentul României sau cum vreţi să deblocaţi ideile bune legate de digitalizare? Şi cum vom reuşi noi, în România, să facem să funcţioneze inteligenţa artificială cu teancurile de hârtii pe care le găsim în toate instituţiile statului?”

Dumitru a răspuns că programul continuă obiective anterioare şi a recunoscut contribuţia parlamentarilor: „Sunt multe lucruri făcute de dumneavoastră şi de alţi membri probabil prezenţi în sală, cărora le mulţumesc.” Nu a prezentat un calendar legislativ sau o listă a registrelor care ar urma să fie conectate primele.
Un parlamentar l-a întrebat pe ce considerente tehnice şi economice ar alege între dezvoltarea unui model AI propriu şi achiziţia unuia existent. A cerut şi un rezultat măsurabil până la 1 martie 2027.

„Aş vrea să ştiu pe ce considerente tehnice şi economice veţi lua în calcul ca România să îşi dezvolte propriul model sau să achiziţioneze un model care este în momentul de faţă deja consacrat şi, aşa cum alte state au procedat, România să facă paşi importanţi în adopţia inteligenţei artificiale. Şi m-ar interesa foarte mult care e obiectivul pe care vi-l asumaţi până la data de întâi martie 2027.”
În răspunsurile grupate de la final, Dumitru a invocat riscul ca accesul la modelele de frontieră, cele mai avansate sisteme disponibile (cum sunt cele ale Anthropic sau OpenAI), să fie întrerupt. A spus că România ar trebui să participe mai activ la discuţia europeană despre accesul la aceste resurse.

 

„Trebuie să existe posibilitatea de a implementa şi de a aduce în cloudul guvernamental sau implicând instituţii precum ICI, modele care sunt foarte aproape de modele de frontieră, plecând de la modele open source pe care le putem interioriza.”
Propunerea priveşte folosirea locală a unor modele existente, pornind de la ceea ce candidatul numeşte modele open source. Nu a anunţat antrenarea de la zero a unui model românesc, nu a nominalizat tehnologia şi nu a prezentat o evaluare a costurilor sau a performanţei. Termenul de 1 martie 2027, formulat în întrebare, nu a fost transformat într-un angajament explicit.
Cloudul guvernamental este infrastructura pentru găzduirea sistemelor administraţiei. Dumitru a propus ca ministerele să poată folosi modele AI găzduite în această infrastructură pentru a lucra cu propriile date. În audiere nu au fost detaliate resursele de calcul, regulile de acces la date sau evaluarea răspunsurilor generate de modele.

Un alt parlamentar a cerut un buget şi obiective pe termen scurt şi mediu pentru centre de date în România. Dumitru nu a anunţat un program de construcţie de centre de date şi nicio sumă alocată în acest scop.
Pentru companii, Dumitru a descris servicii organizate în jurul înfiinţării, închiderii şi plăţii taxelor, cu formulare precompletate. Obiectivul declarat este ca antreprenorii să petreacă mai puţin timp cu documentele.

„Formularele să fie precompletate astfel încât o entitate juridică, un business, să îşi vadă de ce are de făcut: să crească, să facă profit, să aducă valoare economică şi nu să piardă mai mult timp decât e cazul cu hârtii.”
Deputatul USR Radu Mihaiu a cerut măsuri legislative pentru firmele de AI: „Care sunt legile pe care le veţi modifica sau a căror modificare o veţi propune în aşa fel încât să avem mai multe start-up-uri AI în România, care să fie competitive la nivel internaţional?”
Dumitru nu a numit legile. A vorbit despre continuarea unor programe care ţin mai mult de Ministerul Economiei şi despre discuţiile avute cu Zamfir. A propus ca firmele mici să primească acces la date publice pentru dezvoltarea unor proiecte şi prototipuri. Nu a identificat seturile de date, condiţiile de acces, un buget sau un calendar.

„Să dăm posibilitatea companiilor mici, start-up-urilor mici să aibă acces iarăşi la date, date publice, astfel încât să poată să dezvolte diverse proiecte, prototipuri.”
El a exprimat şi speranţa că viitoarele companii româneşti de tehnologie care vor ajunge la statutul de unicorn vor veni din AI. Într-o altă întrebare, un parlamentar ceruse soluţii pentru ca absolvenţii facultăţilor tehnice să îşi construiască afaceri în România şi pentru finanţarea dezvoltării AI. Candidatul nu a prezentat un program distinct pentru aceşti absolvenţi.
Dumitru a prezentat AI ca avantaj faţă de guvernările anterioare. A susţinut că aproape oricine din sală, indiferent de competenţele tehnice, ar fi putut construi rapid, cu un agent AI, o interfaţă nouă pentru ghiseul.ro. Exemplul a vizat interfaţa, nu înlocuirea întregii platforme şi a sistemelor sale de plăţi.

„Cred că o mare parte din cei din sală, folosind un agent AI, ar fi putut să pună la lucru o interfaţă nouă pentru ghiseul.ro. Nu e o glumă, dar cred că aproape oricine de aici, indiferent de competenţele tehnice.”
El a extins argumentul la construirea unor modele pentru analiza impactului schimbărilor asupra calculelor bugetare: „Un astfel de model nu o să mai dureze câteva luni. Se poate face în termen de ore, ba chiar mai multe astfel de modele.”
Un parlamentar a cerut însă ca investiţiile în software să fie evaluate prin efectele lor: economii pentru stat, control al preţurilor de achiziţie şi creşterea colectării TVA. În răspunsul său despre accesul la serviciile publice, Dumitru a vorbit despre economisirea timpului şi resurselor, fără indicatori sau sume. Nu a răspuns punctual solicitărilor privind achiziţiile şi colectarea TVA.

„Dar să nu uităm că tot ce înseamnă procesul de digitalizare are fundamental un singur scop: să economisească timp şi, evident, resursele cheltuite pe deplasări. Deci, în esenţă, vorbim de o economie şi cred că va fi şi o economie către bugetul de stat.”
În explicaţiile sale, Dumitru nu a indicat rezultate măsurate ale unor asemenea proiecte sau estimări financiare care să susţină exemplele.
George-Mădălin Borş a invocat atacurile care paralizează instituţii şi cazul ANCPI, întrebând cum poate statul să asigure funcţionarea serviciilor digitale în condiţii de siguranţă. O altă întrebare, formulată în seria intervenţiilor UDMR, a cerut explicit folosirea AI împotriva atacurilor: „Cum intenţionaţi să utilizaţi inteligenţa artificială pentru detectarea şi combaterea rapidă a atacurilor cibernetice?”
Deşi şi-a prezentat experienţa profesională în securitatea informaţiei, Dumitru nu a detaliat în răspunsul său măsuri de prevenţie, detectare, intervenţie sau recuperare după atacuri. Discuţia despre găzduirea locală a modelelor AI a privit continuitatea accesului la acele modele şi folosirea datelor administraţiei, fără să constituie un plan de protecţie a instituţiilor.
Întrebat separat cum ar beneficia de programele digitale cele 428 de unităţi administrativ-teritoriale pe care un parlamentar le-a prezentat drept vizate de reorganizare, Dumitru a spus că se va documenta. Nu a oferit o soluţie pe loc.

Bogdan Dumitru a primit aviz pozitiv din partea comisiilor, cu 47 de voturi pentru şi unul împotrivă.

Ministerul la Daniel Zamfir, promisiunile la ministrul delegat
 

Autentificarea unică, portofelul digital, dosarele începute de stat, reorganizarea Autorităţii pentru Digitalizarea României şi găzduirea unor modele AI în infrastructura guvernamentală nu au fost prezentate în propria audiere de Daniel Zamfir, candidatul PSD pentru conducerea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Proiectele au fost detaliate doar de candidatul pentru funcţia delegată, în timp ce ministerul care include Digitalizarea ar urma să fie condus de Zamfir. Împărţirea concretă a atribuţiilor între cei doi nu a fost explicată la audieri.

La audierea lui Dumitru, un parlamentar a formulat aceeaşi problemă mai direct: „Sper că ştiţi că a fi ministru delegat înseamnă că mare parte din activitatea dumneavoastră zilnică e să staţi pe la uşa domnului Zamfir şi să-i cereţi atribuţii.”

Audierea nu a clarificat distribuţia efectivă a deciziilor, bugetelor şi instituţiilor între cei doi.
În prezentarea lui Zamfir au existat referiri la cercetare, tehnologii înalte şi Poşta Română, însă nu proiectele de servicii digitale pentru cetăţeni descrise de Dumitru. Zamfir a discutat despre potenţialul de profit şi managementul Poştei; Dumitru a invocat compania ca posibil sprijin pentru accesarea serviciilor digitale.

Promisiunile şi propunerile lui Bogdan Dumitru

- Autentificare unică: cinci milioane de utilizatori până în 2028; încurajarea adoptării sistemului de către bănci, notari şi, eventual, operatori mobili.

- RoWallet: implementare până la finalul anului, termen invocat în raport cu calendarul UE; fără lista funcţiilor disponibile la lansare.

- Servicii organizate după evenimentele vieţii: naştere, angajare, pensionare, căsătorie şi divorţ; cereri urmărite online şi reutilizarea documentelor deţinute de instituţii.

- Dosare începute de stat: completarea proactivă pentru situaţii precum pensionarea sau accesul la o alocaţie; fără termen de lansare anunţat.

- Acces fizic păstrat: serviciile online să fie o opţiune, iar personalul de la ghişeu să folosească sistemele digitale în relaţia cu cetăţeanul.

- Sprijin pentru utilizatori: reţea de asistenţă cu posibila implicare a bibliotecilor şi Poştei; autentificare prin persoane de încredere pentru persoane cu dizabilităţi.

- Servicii pentru firme: formulare precompletate pentru înfiinţare, închidere şi plata taxelor.

- ADR la premier: preşedinte desemnat prin concurs, perspectiva unui mandat multianual şi aviz pentru proiectele informatice.

- Coordonare lunară: comitet condus de premier pentru e-guvernare, reducerea birocraţiei şi colaborarea ministerelor.

- Interoperabilitate: prioritate pentru schimbul de date între instituţii; fără un calendar al registrelor conectate prezentat în audiere.

- Modele AI găzduite local: pornind de la modele open source, în cloudul guvernamental sau cu implicarea ICI; fără model selectat şi buget anunţat.

- Date publice pentru start-up-uri: acces pentru dezvoltarea proiectelor şi prototipurilor; dar fără schimbări legislative, seturi de date sau finanţări precizate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează GALA ZF 28 de ani, 23 noiembrie 2026. Fii alături de noi!
Principalele valute BNR - ieri, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.3460
Diferență: 0,0318
Ieri: 5.3460
Azi: 4.7991
Diferență: 0,7854
Ieri: 4.7991
Azi: 6.3924
Diferență: -0,0344
Ieri: 6.3924