• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3123
  • Leu / USD4.2654
Business Hi-Tech

Care sunt anomaliile economiei româneşti: Foarte multe companii vând foarte puţin şi foarte puţine companii vând foarte mult

Care sunt anomaliile economiei româneşti: Foarte multe companii vând foarte puţin şi foarte puţine companii vând foarte mult

Autor: Adelina Mihai

20 mai 2014 2119

Propunerea profesorului Mereuţă vizează ca şapte „poziţii“ din bilanţurile depuse de companii în fiecare an la Ministerul de Finanţe – cifra de afaceri, profitul brut, pierderea brută, profitul de exploatare, pier­derea de exploatare, cheltuielile finan­ciare şi plăţile restante – să poată fi pre­lu­crate în aşa fel încât, în orice moment, gu­vernul să poată vedea care sunt, de exemplu, cei mai mari perdanţi din economie şi ce plăţi restante au avut, dar şi care a fost comportamentul în timp al acestora.

„Faptul că la un moment dat, în urmă cu opt ani, Oltchim avea profit în regulă şi brusc s-a prăbuşit, cu doi ani la rând de pierderi, se putea vedea cu un astfel de program electronic. Dacă aveau un sistem de monitorizare, după primii doi ani de pierderi, când nici nu se punea problema insolvenţei, reprezentanţii guver­nului se puteau duce la început să vadă ce se întâmplă, nu cum s-a întâmplat de fapt, că s-au dus «să aprindă lumânarea la mort». Cu un sistem informatic bine pus la punct, se pot previziona pierderile unei companii în funcţie de comportamentul în timp al acesteia, prin analiza rezultatelor finan­ciare“, a spus profesorul Mereuţă.

În opinia sa, guvernul trebuie să îşi iden­tifice priorităţile după o analiză de sistem microeconomic, pentru a vedea în timp real care sunt, de exemplu, comporta­mentele com­paniilor cu plăţi restante, dar care sunt şi cei mai mari perdanţi din economie şi comporta­mentele, în timp, ale acestora.

„Guvernul trebuie să înţeleagă că trebuie să înveţe să conducă România după priorităţi. Iar un astfel de sistem informatic generează un model de identificare a priorităţilor care ar putea fi aplicat peste tot, de la priorităţile în domeniul agriculturii până la cel al infra­structurii, pentru a evita să mai avem planuri de autostrăzi care să se schimbe de la o zi la alta. Este ca un manual cu lecţii de analiză a priorităţilor în urma unei analize de sistem.“
 

Cum a apărut ideea

Ideea propunerii de realizare a portalului informatic îşi are originile într-o cercetare a profesorului realizată în aproape două decenii, care analizează peste 1.000 de pieţe şi care a explicat conceptul de com­panii-noduri (companii care, la nivelul fie­cărei activităţi economice, acoperă 80% din cifra de afaceri a activităţii respective).

„La seminarul de modelare economică al Academiei am primit provocarea de a încerca să verific dacă mărimile funda­mentale ale companiilor, în afară de cifra de afaceri, adică profitul brut, pierderea, cheltuielile financiare etc.– au aceeaşi distribuţie. Adică dacă putem vorbi de un top 100 al plăţilor restante care să ne spună tot atâta lucru cât top 100 de companii după cifra de afaceri. Am lucrat timp de şase luni cu echipa pentru prelucrarea datelor a 400.000 de companii pe cele şapte variabile. Rezultatul a fost năucitor, peste orice fel de aşteptări şi fără nicio explicaţie: toate variabilele sunt gemene cu cifra de afaceri, au toate caracteristicile acesteia“, a mai spus profesorul Mereuţă.

Astfel, la nivelul întregului sistem, 4% din companiile din România acoperă 80% din cifra de afaceri totală a firmelor, adică 14.000 de companii.

În ceea ce priveşte situaţia companiilor care înregistrează plăţi restante, din 176.000 de companii cu plăţi restante, 4% cumulează 80% din totalul plăţilor restante, iar acest lucru este valabil şi la profit, mai spune el.
 

Există companii profitabile cu plăţi restante foarte mari

Guvernul poate folosi un instrument informatic pentru a identifica, de exemplu, care sunt companiile cu cele mai mari plăţi restante, dar care sunt totodată profitabile sau care sunt celelalte comportamente neobişnuite care pot reieşi din analiza rezultatelor financiare ale companiilor.

Spre exemplu, în topul celor mai mari 100 de companii din 2012 după valoarea plăţilor restante, există 21 de companii profitabile care însumează 17% din totalul plăţilor restante al topului. De asemenea, două dintre companiile profitabile din acest top – CFR SA şi Grup Servicii Petroliere -, aflate pe locul 5, respectiv 7 în topul restanţierilor, au o valoare a plăţilor restante mai mare decât firma ICIM Arad, care înregistrează pierderi şi care se află pe ultimul loc în top 100 după plăţi restante.

Astfel, dacă firma de construcţii ICIM Arad a avut pierderi de 11 milioane de euro şi plăţi restante de aproape 23 de milioane de euro în 2012, Grup Servicii Petroliere a înregistrat în acelaşi an un profit brut de 32 de milioane de euro şi plăţi restante de 219 milioane de euro.

Un alt exemplu este cel al companiei Interagro, cel mai mare exportator român, care a avut în 2012 un profit de 52 de milioane de euro, dar care a înregistrat plăţi restante de aproape 98 de milioane de euro, bani datoraţi bugetului de stat, furnizorilor sau băncilor.

„Programul trebuie făcut cu creier. Să nu creadă lumea că programul înseamnă 7 liste. Are la bază clasamente, dar care dau informaţii încrucişate: câţi profitabili au plăţi res­tante, câţi perdanţi au pierderi conjunc­turale etc. Este un program inteligent care să ierarhizeze toate informaţiile necesare unei decizii politice. Dacă aveam un asemenea program, Oltchim ieşea în evidenţă imediat şi politicul răspundea cate­goric cu act, dacă se uita pe o astfel de analiză, nu reacţiona după 5 ani“, a mai spus Mereuţă.

Cezar Mereuţă: Guvernul trebuie să înţeleagă că trebuie să înveţe să conducă România după priorităţi. Iar un astfel de sistem informatic generează un model de identificare a priorităţilor care ar putea fi aplicat peste tot, de la priorităţile în domeniul agriculturii până la cel al infra­structurii, pentru a evita să mai avem planuri de autostrăzi care să se schimbe de la o zi la alta. Foto: Andreea Alexandru

 

El spune că ANAF a început să facă un portal cu informaţii de acest tip, numai că a făcut greşeala că nu a luat ca bază entitatea, ci sectorul de activitate al companiilor, adică pieţele.

„ANAF a făcut o ierarhizare pe coduri CAEN (care clasifică activităţile din economie - n.red.) şi le-a considerat companii. Iar analiza informaţiilor îmi spune că piaţa respectivă, în ansamblu, are plăţi restante. Însă eu nu am de unde să ştiu că există o companie în piaţa aia care are mai multe plăţi restante decât restul companiilor la un loc. De aceea, nu are sens să plec de la o analiză a codului CAEN, trebuie să păstrez entitatea“, a mai spus profesorul Mereuţă.
 

Anomalia economiei româneşti permite o astfel de analiză

Economia românească se confruntă cu o „colosală asimetrie“, în care foarte puţine com­panii de pe o piaţă vând foarte mult, iar foarte mulţi vând foarte puţin, în timp ce foarte multe companii au plăţi restanţe puţine, iar câteva companii au plăţi restante foarte mari. Însă toc­mai această inechitate a sistemului permite rea­li­­zarea unui program informatic de identi­fi­ca­re, ana­liză, monito­rizare şi previzio­nare a com­por­tamentelor pe care le au, în timp, companiile.

„În momentul de faţă, în sistem sunt 400.000 de companii care au cifra de afaceri mai mare decât zero, iar la un click pot observa că unele pierd, fără să am vreo ierarhzare. Sau am ierarhizare, dar nu am istorie, nu ştiu dacă e perdant de un an, de doi ani sau de mai mult timp. Sunt situaţii în care companii profitabile au plăţi restante foarte mari. Ce indică acest lucru? Că există un comportament complet iraţional al managementului“, a mai spus profesorul Mereuţă.

Unul dintre susţinătorii portalului propus de profesorul Mereuţă este econo­mistul Aurelian Dochia, care spune că un astfel de program ar fi de asemenea o sursă foarte bună de informare pentru investitori.

„Având acces la datele de bază pentru un număr relativ restrâns de companii, orice persoană sau instituţie din cercetare, din administraţia publică sau din mediul de afaceri poate să îşi formeze cu uşurinţă o idee asupra situaţiei unui sector al economiei, poziţionarea principalilor jucă­tori, gradul de concurenţă şi profitabilitatea afacerilor. De exemplu, pentru investitori şi pentru toţi cei care trebuie să ia decizii de afaceri, un asemenea portal ar deveni un instrument de lucru permanent, iar administraţia fiscală ar putea să identifice zonele «gri», cu riscuri mai mari de evaziune“, a spus economistul Aurelian Dochia, care a evaluat lucrarea „Analiza nodală multicrite­rială a sistemului de companii rezidente în România“ a profesorului Mereuţă.
 

 

Cum ar trebui să arate portalul care identifică priorităţile Guvernului

  • Permite analiza încrucişată a rezultatelor financiare ale companiilor din economia românească după şapte indicatori din bilanţ: cifra de afaceri, profitul brut, pierderea brută, profitul de exploatare, pierderea de exploatare, cheltuielile financiare şi plăţile restante.

  • Are ca bază de pornire istoricul financiar al companiilor începând cu anul 2000.

  • Este structurat pe trei niveluri de prioritate: C (calitativ), 80% (companiile-noduri), 90% (companiile care au valori ale fiecărei mărimi mai mari decât media sistemului).

- Nivelul „C“ presupune elaborarea anuală simultană a topurilor 100 companii în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri, profitului brut, profitului de exploatare, pierderii brute, pierderii de exploatare, plăţilor restante şi cheltuielilor financiare. Cele 7 topuri 100 vor oferi informaţii privind situaţia calitativă a economiei reale la nivel microeconomic. Ele vor identifica priorităţi 0 la nivelul taxelor şi impozitelor, ale restructurării/privatizării celor mai mari companii. Vor oferi de asemenea informaţii privind marile mutaţii în performanţele economiei reale la nivel micro prin analiza comparativă a ultimilor 2 – 3 ani.

- Al doilea nivel - „80 %“ -  presupune elaborarea anuală simultană a celor 7 liste ale companiilor noduri, care definesc performanţa economică a întregului sistem de companii rezidente în România. Cele 7 liste vor permite identificarea principalelor sectoare ale economiei reprezentate prin companii nominalizate, din perspectiva performanţei sau non-performanţei economice.

- Al treilea nivel - „90 %“-  presupune elaborarea anuală simultană a celor 7 liste ale companiilor cu valori ale mărimilor economice mai mari decât media. Cele 7 liste vor permite identificarea practică a tuturor sectoarelor reprezentate prin companii nominalizate din perspectiva performanţei sau non-performanţei economice.

- În acelaşi timp, al treilea nivel de prioritate, „90 %“, va permite evaluarea cantitativă  a eforturilor anuale ale guvernului din perspectiva mediului de afaceri.
 

Care sunt anomaliie economiei româneşti

  • Foarte multe companii vând foarte puţin şi foarte puţine companii vând foarte mult

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a profitului brut şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a profitului brut

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a pierderii brute şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a pierderii brute

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a profitului de exploatare şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a profitului de exploatare

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a pierderii de exploatare şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a pierderii de exploatare

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a cheltuielilor financiare şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a cheltuielilor financiare

  • Foarte multe companii cumulează o valoare foarte redusă a plăţilor restante şi foarte puţine companii cumulează o valoare foarte mare a plăţilor restante.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0761
Ieri: 4.7363
Azi: 4.2654
Diferență: -0,4411
Ieri: 4.2946
Azi: 5.3123
Diferență: 0,5813
Ieri: 5.2937
Azi: 4.3212
Diferență: -0,1617
Ieri: 4.3363