Business Hi-Tech

Ce susţine că va face Guvernul Ciolacu 2 în materie de IT&C: 41 de promisiuni privind securitatea cibernetică, combaterea dezinformării, digitalizare şi utilizarea tehnologiei în administraţie

Ce susţine că va face Guvernul Ciolacu 2 în materie de...
23.12.2024, 16:32 496

Programul de guvernare al cabinetului Ciolacu 2 include o lungă serie de promisiuni în ceea ce priveşte segmentul IT&C, care va fi gestionat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului căruia i s-a alipit şi zona de digitalizare. Ministerul va fi condus de fostul ministrul al cercetării şi digitalizării Bogdan Ivan. Zona de cercetare a fost mutată la Ministerul Educaţiei în noul cabinet, fostul Minister al Digitalizării şi Cercetării fiind desfiinţat.


Vă prezentăm lista promisiunilor legate de industria IT&C şi utilizarea tehnologiei din noul program de guvernare:


1. Transformare digitală pentru IMM-uri. 36 milioane de euro finanţare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, prin consolidarea competenţelor digitale ale angajaţilor acestora;

2. Implementarea unei strategii pentru digitalizarea IMM-urilor, susţinută de hub-urile regionale de inovare, programele de finanţare şi o platformă colaborativă;

3. România – Hub de Securitate Cibernetică;

4. Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocaţi din PNRR şi fonduri europene. Adiţional, prin PNRR se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competenţe de securitate cibernetică şi prevenirea dezinformării. Peste 1.000 de entităţi cărora li se va furniza setul de instrumente şi servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securităţii cibernetice;

5. Centrul Naţional de Coordonare pentru Competenţe în materie de Securitate Cibernetică (NCC RO) face parte dintr-un nou cadru de management european, format din Centrul European de Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice – ECCC (la Bucureşti) şi o reţea de 27 de centre naţionale de coordonare – câte unul în fiecare stat membru. Prin acest cadru vor fi coordonate mai bine investiţiile în cercetare, tehnologie şi dezvoltare industrială în domeniul securităţii cibernetice în cadrul Uniunii Europene;

6. Proiecte în domeniul tehnologiilor avansate de automatizare, inteligenţă artificială şi robotică;

7. Finanţarea de proiecte în domeniul tehnologiilor avansate pentru crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic, precum:

8. HUB-ul Român de Inteligenţă Artificială – HRIA;

9. Infrastructura europeană, demonstrator cu tehnologie a reactoarelor rapide răcite cu plumb – ALFRED;

10. Centrul Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări – DANUBIUS-RO;

11. Platforma Naţională pentru Tehnologiile Semiconductorilor;

12. HUB-ul Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice – Ro-HydroHub;

13. Digitalizarea României, prin bugetare bazată pe rezultate şi prin promovarea parteneriatelor public-privat;

14. Asigurarea sustenabilităţii proiectelor de digitalizare, din bugetul de stat sau din alte surse identificabile;

15. Elaborarea unui cadru de reglementare, funcţional şi flexibil, pentru proiecte şi tehnologii inovative;

16. Implementarea unui cadru legal privind proprietatea intelectuală (IP/Patent Box);

17. Crearea unui cadru legislativ în vederea implementării unor proiecte pilot în regim de parteneriat public-privat pentru testarea, dezvoltarea şi implementarea proiectelor de cercetare, inovare, digitalizare şi debirocratizare;

18. Flexibilizarea cadrului legal privind achiziţiile publice de tehnologie (software);

19. Acces la servicii digitale în zona rurală;

20. Extinderea Programului Naţional pentru Transformare Digitală a Autorităţilor Publice Locale şi integrarea serviciilor digitale la comune şi la sate. Asigurarea surselor de finanţare se va face prin bugetul de stat sau prin atragerea de fonduri europene;

21. Conectivitate pentru români, internet în zonele izolate. 94 milioane de euro din PNRR pentru sprijinirea utilizării serviciilor de comunicaţii în zonele fără acces la internet şi alte servicii de comunicaţii, ceea ce va permite extinderea reţelelor de mare viteză către peste 945 de localităţi din zone defavorizate;

22. Conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din ţară. Realizarea interoperabilităţii cu Statele Membre ale Uniunii Europene, prin construirea nodului eIDAS pentru România şi asigurarea interconectării acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte State Membre şi cu furnizorii de identitate şi servicii publice. În continuare vor fi demarate proiecte prin care nodul eIDAS va permite autentificarea cetăţenilor pe portalurile a cât mai multor servicii publice oferite de statul român cu credenţialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte state membre;

23. Debirocratizare şi digitalizarea administraţiei;

24. Elaborarea unei foi de parcurs pentru debirocratizarea serviciilor publice şi prioritizarea pentru digitalizare a celor esenţiale;

25. Actualizarea catalogului serviciilor publice cu toate serviciile publice ale administraţiei centrale în termen de 6 luni;

26. Crearea registrului instituţiilor/autorităţilor/entităţilor publice în termen de 6 luni;

27. Operaţionalizarea Registrului Aplicaţiilor Informatice care să cuprindă toate aplicaţiile destinate serviciilor publice în termen de 6 luni;

28. Crearea unui program naţional de intabulare a imobilelor aflate în proprietatea statului şi crearea Registrului Naţional al Proprietăţilor Statului gestionat de ANCPI;

29. Operaţionalizarea Punctului Digital Unic şi realizarea variantei mobile, cu integrarea şi dezvoltarea portofelului digital al cetăţeanului (e-wallet);

30. Realizarea legislaţiei privind Arhivarea Electronică. Realizarea unui serviciu guvernamental de arhivare electronică a documentelor statului;

31. Adoptarea unei foi de parcurs în vederea migrării autorităţilor publice locale în Cloud-ul Guvernamental;

32. Operaţionalizarea Platformei Naţionale de Interoperabilitate (PNI) şi finanţarea adaptărilor tehnice necesare interconectării PNI cu sistemele informatice locale şi naţionale;

33. Integrarea tuturor platformelor informatice care oferă servicii publice cu RoeID;

34. Simplificarea procesului de obţinere a autorizaţiei de construcţie prin digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizaţiilor (autorizaţii de construcţii) la nivelul tuturor autorităţilor publice locale;

35. Comisia unică de avizare şi biroul judeţean de investiţii: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor şi susţinând dezvoltarea investiţiilor prin consiliere şi îndrumare;

36. Alinierea procedurilor de digitalizare la standardele europene de interoperabilitate;

37. Procesul de debirocratizare şi digitalizare obligatoriu trebuie să menţină posibilitatea prevăzută de lege de a folosi limba minorităţilor naţionale în relaţia cu statul (administraţie publică, educaţie, servicii publice etc.). Platformele digitale de administraţie publică vor avea linii de utilizare şi în limba minorităţilor naţionale, cu scopul eficientizării şi accesării corecte a tuturor operaţiunilor;

38. Înfiinţarea unui Program naţional prioritar de specializare a personalului din administraţiile publice, în sisteme şi platforme digitale, prin colaborare cu universităţile de profil;

39. Digitalizarea educaţiei prin: Digitalizarea şcolilor din mediul rural. Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente digitale şi acces la internet de mare viteză pentru facilitarea educaţiei online şi modernizarea procesului educaţional;

40. Digitalizarea a 61 de universităţi, pentru a stimula integrarea tehnologiilor avansate şi a îmbunătăţi accesul la resurse educaţionale;

41. Simplificarea şi digitalizarea procesului de înscriere pentru studenţii internaţionali.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025