♦ Atacul cibernetic care a lovit ANCPI pe 14 iulie a scos din funcţiune sistemul e-Terra şi a blocat tranzacţiile imobiliare la nivel naţional, exact în ultimele săptămâni când se mai pot cumpăra locuinţe cu TVA de 9%. Fără ANCPI nicio tranzacţie nu poate fi finalizată ♦ O analiză ZF a datelor publice de achiziţii arată că, în aproape 20 de ani, ANCPI a derulat contracte de IT şi de digitizare a arhivelor de circa 710 milioane de lei, dar bugetul alocat explicit pentru securitatea cibernetică a însemnat sub 1,6 milioane de lei - circa 0,2% ♦ Experţii consultaţi de ZF converg: atacul nu a fost sofisticat, ci a exploatat slăbiciuni banale, iar problema e sistemică - Marc Bălăşescu (Intrudify) ♦ Andrei Avădănei (Bit Sentinel) semnalează şi un dublu standard: companiile private lovite de un atac sunt obligate să anunţe transparent, în timp ce instituţiile publice se ascund „aproape invariabil“ în spatele unei „defecţiuni tehnice“
Un atac cibernetic a scos din funcţiune, din 14 iulie, sistemul e-Terra al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), blocând tranzacţiile imobiliare din toată ţara chiar înaintea termenului de 1 august, de la care TVA pentru locuinţele noi urcă de la 9% la 21%. Experţii în securitate consultaţi de ZF converg spre aceeaşi concluzie: deşi atacul nu a fost unul sofisticat impactul pe care îl are în toată economia îl transformă în cel mai grav incident de securitate suferit de o instituţie publică din România. Dincolo de criza imediată, o analiză ZF a achiziţiilor agenţiei arată o discrepanţă greu de ignorat: în aproape 20 de ani, ANCPI a derulat contracte de IT şi de digitizare de circa 710 milioane de lei, dar bugetul alocat explicit pentru securitatea cibernetică a fost mai mic de 1,6 milioane lei - circa 0,2%, şi acesta lăsat în seama unei firme cu doi angajaţi. Şi rămâne o întrebare la care nimeni nu a răspuns public: cine ar fi trebuit să oblige ANCPI să investească serios în apărarea cibernetică, într-un stat care nu are un coordonator IT unic la nivel guvernamental?
O piaţă oprită
Efectul cel mai vizibil al atacului nu e tehnic, ci economic. Fără sistemul e-Terra, nu se mai poate emite extrasul de carte funciară - documentul obligatoriu la orice tranzacţie imobiliară -, iar întregul lanţ se opreşte. „Gravitatea unui atac nu se măsoară în cât de sofisticat a fost, ci în ce anume a oprit. Când se opreşte registrul proprietăţii, se opreşte o piaţă întreagă“, spune Marc Bălăşescu, cofondator şi CEO al Intrudify, firmă românească de securitate cibernetică specializată în testarea sistemelor. El descrie e-Terra drept „un punct unic de eşec: fără extras de carte funciară nu se autentifică tranzacţii, nu se acordă credite ipotecare, nu se fac intabulări. Notari, bănci, dezvoltatori şi cadastrişti sunt blocaţi simultan“.
Din piaţă, blocajul se simte imediat şi în detaliu. „În momentul de faţă vorbim mai degrabă de reprogramări ale tranzacţiilor, şi nu de anularea lor“, spune Georgian Marcu, broker şi fondator al agenţiei imobiliare Green Angels. „Nu doar vânzările sunt afectate, ci orice tip de transfer de proprietate - donaţii, succesiuni - sau orice proces de autorizare, desfiinţare, recepţie sau intabulare a unei construcţii. Din punct de vedere administrativ, totul a fost blocat săptămâna aceasta.“ Efectul se propagă şi la creditare: sunt bănci care plătesc creditul „doar în momentul în care se face dovada înscrierii ipotecii în cartea funciară“, explică Marcu, astfel că proprietari care şi-au vândut locuinţele şi au încasat un avans de doar 15-25% nu au mai putut încasa diferenţa de preţ, care trebuia să vină din credit.
Riscul cel mai concret ţine de calendarul fiscal. De la 1 august 2026, TVA pentru locuinţele noi creşte de la 9% la 21%, iar cumpărătorii cu antecontracte pe cota redusă trebuie să semneze contractul de vânzare până la 31 iulie. „Cel mai grav este pentru cei care aveau antecontracte semnate pentru proprietăţi care se încadrau în TVA de 9%“, spune Marcu. „În cazul în care nu se va putea semna contractul în timp util, vor fi obligaţi să plătească TVA de 21%, ceea ce presupune o plată suplimentară de până la 14.000 de euro din partea cumpărătorilor.“ Impactul general, apreciază el, „poate fi minim, dacă lucrurile se rezolvă rapid“, dar în caz contrar va afecta tot lanţul - notari, agenţi, bănci, vânzători, cumpărători şi dezvoltatori. Deocamdată, în lipsa unui acces la carte funciară, brokerul spune că nu recomandă semnarea nici măcar a antecontractelor, „altfel nu ar fi exclus să vedem alte cazuri de genul Nordis“; se pot face, cel mult, rezervări pe sume mici, recomandă el.
Peste toate se aşază, spune Marcu, o problemă de comunicare. „Informaţiile sunt contradictorii. Nu ştim încă ce s-a întâmplat concret, ce date sunt afectate, care este termenul de remediere“, spune el, arătând că mesajele oficiale se bat cap în cap: dacă un prim comunicat al ANCPI vorbea despre revenirea rapidă a sistemului, o comunicare către notari indica faptul că „termenul în care aplicaţia e-Terra nu va fi funcţională se prelungeşte“. Iar acest vid de informaţie, avertizează brokerul, alimentează „tot felul de teorii ale conspiraţiei“.
Cât despre ce s-a întâmplat cu datele, versiunile rămân, deocamdată, contradictorii. Potrivit datelor din spaţiul public informaţii care ar proveni din sistemele ANCPI au fost scoase la vânzare, autorul anunţului susţinând că deţine baze de date cu date ale cetăţenilor şi o copie a serverelor cu codul-sursă al unor sisteme, printre care e-Terra. ANCPI a transmis, în schimb, că datele administrate „sunt în siguranţă şi nu au fost compromise“. Niciuna dintre versiuni nu a fost confirmată independent, iar Bălăşescu însuşi pune un semn de întrebare: revendicările atacatorului privind datele furate, codul-sursă sau ştergerea copiilor de rezervă „nu sunt deocamdată confirmate oficial“.
Marc Bălăşescu, cofondator şi CEO Intrudify: Gravitatea unui atac nu se măsoară în cât de sofisticat a fost, ci în ce anume a oprit. Când se opreşte registrul proprietăţii, se opreşte o piaţă întreagă
Andrei Avădănei, fondator şi CEO Bit Sentinel: E cineva care a ajuns să deţină toată casa, de la uşa din faţă până la seiful cu copiile de siguranţă
Ducu Florin Oprea, AROBS Systems: Ar trebui un îndrumar de la ADR sau STS cu minimul de proceduri şi soluţii de securitate pe care trebuie să le aibă o instituţie
Voicu Oprean, CEO şi fondator AROBS: Dacă se confirmă parole slabe exploatate prin brute force, nu vorbim despre un eşec al digitalizării, ci despre o problemă de igienă cibernetică şi guvernanţă
Georgian Marcu, broker şi fondator Green Angels: Fără extras de carte funciară, din punct de vedere administrativ, totul a fost blocat săptămâna aceasta
Cum s-a intrat în sistemele ANCPI: nu a fost un adversar genial, ci s-a profitat de vulnerabilităţi banale
Experţii resping ideea unui atac excepţional. „Ca sofisticare tehnică, nimic din ce e public nu indică un atac excepţional“, spune Bălăşescu. Profilul presupusului autor, adaugă el, indică „un infractor motivat financiar, care monetizează date, nu un actor statal“ - genul de atacator care „nu inventează nimic spectaculos, ci exploatează lucruri banale: vulnerabilităţi cunoscute şi nereparate, credenţiale furate, configurări greşite“.
Amploarea compromiterii sistemelor ANCPI indică mai mult decât orice comunicat, spune Andrei Avădănei, fondator şi CEO al companiei de cybersecurity Bit Sentinel şi unul dintre cei mai titraţi experţi din piaţă. Potrivit paşilor pe care atacatorul i-a publicat singur, traseul „a pornit dintr-o componentă de acces/identitate expusă în internet, a pivotat prin serverele de aplicaţii, a ajuns la depozitul de cod-sursă, la sistemul de monitorizare, apoi la stratul de virtualizare şi la infrastructura de backup, iar la final la controllerul de domeniu - şi a oprit tot“. Cu alte cuvinte, spune Avădănei, „nu e «un bug». E cineva care a ajuns să deţină toată casa, de la uşa din faţă până la seiful cu copiile de siguranţă“.
Ca să ajungi până acolo, îţi trebuie fix genul de slăbiciuni comune în sectorul public, explică el: „o reţea plată sau prost segmentată, backup-uri accesibile din reţea - exact lucrul care ar trebui să fie de neatins - şi cod-sursă la îndemână, adesea cu parole în el“. Nu a fost nimic exotic, insistă însă Avădănei: „Sunt aceleaşi găuri din spatele majorităţii incidentelor din sectorul public din ultimul an - Apele Române, spitalele lovite de Backmydata, Electrica. Firul comun nu e un atacator-geniu.“ Un precedent recent confirmă tiparul: în decembrie 2025, un atac asupra Administraţiei Naţionale Apele Române a afectat circa 1.000 de sisteme informatice.
Peste toate se adaugă un factor care schimbă ecuaţia - inteligenţa artificială. „În trecut, de la un bug descoperit până la un exploit funcţional puteau trece luni. Acum, pornind doar de la o simplă descriere a bug-ului, acelaşi drum se parcurge în minute“, spune Avădănei. „Iar o companie, o dată ce a fost străpunsă, poate fi complet compromisă în sub o oră.“ Fereastra dintre „a apărut o problemă“ şi „am pierdut tot“ s-a scurtat dramatic, iar apărarea, avertizează el, nu ţine pasul.
Dincolo de criza de moment, o analiză ZF a datelor din platforma de achiziţii publice e-licitatie.ro arată cum a fost construit şi cum a fost apărat sistemul. De la lansarea cadastrului electronic, în 2007, ANCPI a derulat contracte de tehnologie şi de digitizare a arhivelor de circa 710 milioane de lei - aproximativ 163 de milioane de euro. Cea mai mare parte a mers pe nucleul IT propriu-zis - software, hardware, servicii, mentenanţă -, iar aproape 200 de milioane de lei au însemnat scanarea şi indexarea milioanelor de cărţi funciare pe hârtie, pasul care a transformat arhivele fizice în sistemul de azi. Din toată această sumă, bugetul alocat explicit pentru securitatea cibernetică a fost o linie de sub 1,6 milioane de lei, semnată în şapte ani cu aceeaşi firmă - în jur de 0,2% din total, de peste 400 de ori mai puţin.
